„Avem bugetat ca un număr de 5.400 de IMM-uri să beneficieze de investiţii în zona aceasta digitală, atât pe palierul competenţelor şi investiţiilor în digitalizare de bază, cât şi aşa-zise procese de digitalizare inovative. Bugetul este destul de generos, peste 500 milioane de euro sunt alocaţi acestui domeniu. Cred că este un domeniu de mare interes şi aşteptat de mediul de afaceri, deopotrivă, pentru ceea ce înseamnă investiţiile viitoare”, a spus Marcel Boloş, la conferinţa CursDeGuvernare „Urgenţa: Economia 4.0 – ce pune România în locul scăderii de la industria prelucrătoare”.
De asemenea, ministrul Digitalizării a subliniat că marile servicii publice, educaţia şi sănătatea, împreună au peste 800 de milioane de euro alocaţi în cadrul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR).
„Câteva exemple, de la ceea ce înseamnă serviciul de telemedicină pentru 200.000 de comunităţi pe care le avem bugetate în cadrul PNRR-ului, până la ceea ce înseamnă laboratoarele de informatică din şcoli – 5.200 de laboratoare de informatică care sunt cuprinse în cadrul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă sunt, iată, transformări de profunzime. Ele vor aduce modernizarea aceasta mult aşteptată a marilor servicii publice, inclusiv pe zona evenimentelor de viaţă. Alt exemplu ar putea fi cel al cărţilor de identitate electronice, unde avem peste 4,5 milioane de cetăţeni prevăzuţi a fi beneficiari, un program de digitalizare de mare amploare”, a precizat Marcel Boloş.
Potrivit acestuia, componenta de tranformare digitală beneficiază de 1,8 miliarde euro în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă.
„Transformarea digitală este cea mai mare provocare pe care o avem la această oră, atât la nivelul economiei naţionale, dar şi la nivel guvernamental, mai ales în ceea ce priveşte modernizarea serviciilor publice, care este un pariu al Guvernului. Politicile la nivelul Uniunii Europene se îndreaptă spre două mari domenii, atât cel al specializării inteligente, unde un loc de seamă îl ocupă cercetarea, pe de o parte – şi pe de altă parte pe domeniul transformării digitale, domenii care sunt şi beneficiare ale unor bugete generoase pentru că, dacă discutăm doar despre componenta de tranformare digitală, avem 1,8 miliarde euro în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, dar mai avem apoi 1,6 miliarde euro în Programul Operaţional Creştere Inteligentă şi instrumente financiare”, a mai spus ministrul.
Totodată, el a subliniat că ponderea în PIB a contribuţiei sectorului IT porneşte de la 4% din PIB.
„Dacă privim statistic care este ponderea în PIB a contribuţiei pe care o are sectorul de tehnologia informaţiei sau IT, astăzi pornim de la 4% din PIB contribuţie a sectorului IT pe de o parte – şi de la 130.000 de locuri de muncă pe care le avem, pe de altă parte. Este studiul recent pe care l-au întocmit colegii noştri din ANIS (Asociaţia Patronală a Industriei de Software şi Servicii, n.r.) şi care spune multe lucruri despre potenţialul uriaş pe care îl are industria IT”, a adăugat Marcel Boloş.
Ministrul Digitalizării a subliniat că primul proiect de interes care va aduce o modernizare de profunzime în administraţia publică, dar va fi şi o formă de sprijin pentru ceea ce înseamnă mediul de afaceri este cel legat de Cloud-ul Guvernamental.
„Este un proiect complex care stă în spatele modernizării serviciilor publice din România şi care, sperăm noi, odată cu operaţionalizarea lui, să poată să ducă la ceea ce noi avem acum în vedere – şi anume interoperabilitatea bazelor de date în diferitele categorii de servicii publice pe care le asigurăm. Este un proiect complex şi un proiect care are şi un buget destul de mare alocat, care este acum în curs de implementare. Dimineaţă am avut discuţii despre felul în care, spre exemplu, inclusiv la nivelul autorităţilor locale din România, să putem să asiguram accesibilitatea la aceste forme de sprijin şi de realizare, implementarea unor cloud-uri guvernamentale locale, tocmai în ideea aceasta în care diversele servicii publice care acum sunt gestionate de către autorităţile locale să poată să fie livrate în timp real către cetăţeni”, a explicat ministrul Digitalizării.
În opinia sa, de asemenea, va fi bine primit în spaţiul public proiectul pe ceea ce înseamnă interoperabilitatea bazelor de date la înmatriculările auto. Prin intermediul acestui proiect se doreşte ca „populaţia să nu mai fie plimbată între RAR, Direcţia de permise, Direcţia de impozite şi taxe locale, să fie făcute atâtea drumuri”.
„Din acest punct de vedere, urmărim ca, pe de o parte, să eficientizăm serviciul acesta de înmatriculări şi să-l facem cât mai operativ din perspectiva beneficiarilor, iar, pe de altă parte, calitatea serviciului public şi colaborarea aceasta instituţională între diversele entităţi ale României, diversele instituţii publice, să poată avea loc”, a mai spus Boloş.