Ministerul Culturii s-a mutat în noul sediu din Biblioteca Naţională

Pe 5 decembrie 2011, prezent la comisiile de cultură reunite din Parlament la discutarea bugetului MCPN pe 2012, Kelemen Hunor a anunţat mutarea Ministerului Culturii în noul sediu al Bibliotecii Naţionale a României (BNR) din ianuarie, potrivit Mediafax. Ministrul a precizat atunci că spaţiul de care dispuneau angajaţii MCPN în clădirea de pe Şoseaua Kiseleff era insuficient, iar aceasta va fi folosită în continuare de Muzeul Satului, cu destinaţia de sediu administrativ şi laboratoare de restaurare.

Astfel, de luni, 30 ianuarie 2012, sediul Ministerului Culturii este la Biblioteca Naţională, într-o aripă a clădirii, pe trei etaje, au declarat pentru Mediafax reprezentanţi ai MCPN.

Noul sediu al Bibliotecii Naţionale a României a fost inaugurat pe 15 decembrie 2011, în contextul finalizării lucrărilor de construcţie la clădirea de pe bulevardul Unirii din Bucureşti, începute în primăvara anului 2009. Evenimentul a constituit o avanpremieră, înaintea deschiderii propriu-zise a clădirii pentru public. La inaugurare au fost prezenţi premierul Emil Boc, ministrul Culturii, Kelemen Hunor, şi Theodor Paleologu, fost ministru al Culturii, sub mandatul căruia au fost începute lucrările de reconstrucţie la noul sediu BNR.

Kelemen Hunor a spus atunci că, din 2012, Teatrul Naţional de Operetă „Ion Dacian” va avea, de asemenea, sediul în Biblioteca Naţională, instituţia de spectacole urmând să părăsească spaţiul din clădirea Teatrului Naţional Bucureşti, care este în renovare.

Valoarea totală a investiţiei pentru finalizarea noului sediu al BNR a fost de 104.839.121 de euro, fără TVA. Suma alocată noului sediu al Bibliotecii Naţionale provine dintr-un împrumut de circa 200 de milioane de euro, acordat Guvernului României de Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei (BDCE) şi gestionat de Ministerul Culturii. Împrumutul a fost accesat în perioada în care ministru al Culturii era Adrian Iorgulescu.

Sediul din bulevardul Unirii al Bibliotecii Naţionale a avut o istorie agitată după Revoluţie. Lungi perioade de timp nu s-au făcut nici un fel de investiţii, astfel că părţi din imobil s-au degradat şi, în plus, locul a atras hoţii de fier vechi şi de materiale de construcţie. În 2002, o mare controversă a izbucnit în jurul construcţiei, după ce aceasta a fost transferată în administrarea Regiei Autonome – Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat (RAAPPS) pentru a deveni sediu al Guvernului. Acest plan a fost abandonat în cele din urmă.

În mai 2010, deputatul PDL Silviu Prigoană a înaintat o propunere legislativă ce prevedea mutarea Parlamentului în acestă clădire de pe bulevardul Unirii, care să treacă din administrarea Ministerului Culturii în cea a RA-APPS, precum şi trecerea Palatului Parlamentului în administrarea consiliului General al Municipiului Bucureşti. Iniţiativa nu a fost însă adoptată.