În Primul Război Mondial, când România se confrunta cu riscul de a fi ocupată de armatele Triplei Alianţe, autorităţile de la Bucureşti au decis să trimită principalele valori ale ţării în Imperiul Rus, un aliat al Regatului României la acea vreme, a declarat miercuri guvernatorul Băncii Naţionale a României Mugur Isărescu.
‘Predarea rezervei de aur a României este confirmată de documente autentice, semnate de ambele părţi (de guvernele român şi rus), dar nu a fost încă returnată, chiar şi după 100 de ani’, a spus el. Potrivit arhivei BNR, tezaurul trimis la Moscova în 1916 a constat din 1.738 de lăzi conţinând monede de aur şi lingouri, precum şi lădiţe cu bijuterii ale reginei Maria a României. Alte 188 de cutii au fost trimise în 1917. Isărescu a spus că unele dintre obiectele de valoare s-au întors în România în 1935 şi 1956, dar nu a existat un singur gram de aur.
Potrivit unor acorduri ruso-române, toate problemele istorice, inclusiv problema tezaurului românesc, au fost lăsate în afara tratatului politic privind relaţiile de prietenie şi cooperare semnat de Rusia şi România în iulie 2003, reaminteşte MAE rus. În acelaşi timp, o comisie non-guvernamentală comună de istorici a fost formată pentru a desfăşura activităţi de cercetare cuprinzătoare în relaţiile ruso-române, inclusiv chestiunea rezervei de aur lipsă. Comisia şi-a început activitatea în octombrie 2004. Directorul Institutului de Istorie Mondială al Academiei de Ştiinţe a Rusiei Aleksandr Ciubarian şi membrul Academiei Române Ioan-Aurel Pop sunt copreşedinţii comisiei.
‘Comisia s-a reunit de mai multe ori de atunci, alternativ la Moscova şi Bucureşti’, a declarat MAE rus. ‘Ultima întâlnire a fost în staţiunea Sinaia din România. Partenerii au fost de acord să-şi intensifice munca, inclusiv crearea unor grupuri mixte de experţi pentru a studia documentele aferente recuperate din arhive’.
Rezultatele intermediare ale acestei activităţi vor fi rezumate când comisia se va reuni din nou la Moscova în a doua jumătate a anului 2017, adaugă TASS.