El a subliniat faptul că, până acum, rezultatele proiectului Tarniţa-Lăpuşteşti sunt zero, deşi s-au cheltuit trei milioane de euro pentru acesta.
‘Vom analiza dacă, în locul proiectului Tarniţa, putem construi centrale cu acumulare prin pompaj de puteri mai mici pe tot teritoriul ţării. Nu există studii încă în acest sens, însă au fost făcute evaluări preliminarii. În prezent, noi studiem posibilitatea să alocăm bani din fonduri europene sau norvegiene pentru ca România să clarifice dacă, unde şi cât ar putea să instaleze în acest tip de centrale. Trebuie să avem alternative pentru o centrală de un miliard de euro, să fie câteva centrale finanţate separat. Ar putea fi finanţate de piaţa bancară’, a susţinut ministrul.
Proiectul centralei cu acumulare prin pompaj Tarniţa-Lăpuşteşti datează din anii 1980 şi presupune o investiţie greenfield de 1.000 de MW, estimată la aproximativ un miliard de euro fără TVA.
Centrala va avea scopul de a echilibra sistemul energetic românesc, ziua fiind producător de energie, iar noaptea funcţionând ca un consumator, pompând apa înapoi în lacul de acumulare.
Centrala ar urma să fie localizată în nord-vestul României, la aproximativ 30 kilometri de oraşul Cluj-Napoca, pe valea râului Someşul Cald. Construcţia centralei Tarniţa-Lăpuşteşti este preconizată a se realiza în 5-7 ani, urmând a fi create peste 4.000 de locuri de muncă, potrivit site-ului dedicat proiectului.