Ministerul Energiei: Avem un nivel de finanţare pentru investiţii fără precedent, în 2023

„Bugetul Ministerul Energiei pentru anul 2023 este în valoare de 5.462,029 mii de lei, din care buget de stat 2.963.449 mii de lei reprezentând aproximativ 54% din total buget, iar din venituri proprii avem 2.498.580 de mii de lei, reprezentând aproximativ 45% din buget. O să trec la veniturile proprii şi o să vă spun că avem un nivel de finanţare pentru investiţii fără precedent şi o să vă menţionez suma de 1.091.789 de mii de lei proiecte cu finanţare din sumele reprezentând asistenţă financiară nerambursabilă aferentă PNRR pentru măsura Investiţii noi capacităţi de producţie de energie electrică din surse regenerabile. La data de 31 martie 2022 a fost lansată procedura de ofertare concurenţială pentru selecţia proiectelor de producţie de energie din surse regenerabile. Practic, vrem să instalăm 950 de megawaţi de energie din surse regenerabile, atât din fotovoltaic, cât şi din eolian. Call-ul de proiecte s-a închis pe 22 mai, anul acesta. Proiectele sunt în proces de evaluare. 300.000 de mii lei de lei proiecte cu finanţare din sumele aferente componente de împrumut a PNRR…Vorbim de măsura de investiţii 1.2 „Infrastructură de distribuţie a gazelor regenerabile utile, utilizarea gazului natural în combinaţie cu hidrogenul verde” ca măsură de tranziţie, precum şi capacităţile de producţie a hidrogenului verde şi/sau utilizare a acestuia pentru stocarea energiei electrice”, a menţionat Niculescu, scrie Agerpres.

Oficialul din Ministerul Energiei a amintit, totodată, că vor fi sprijinite investiţiile în construirea de capacităţi pentru producţia de hidrogen „verde”.

„Submăsura 2.2 Sprijinirea investiţiilor în construirea de capacităţi pentru producţia de hidrogen „verde” în instalaţii de electroliză. Dorim să punem în funcţiune cel puţin 100 de megawaţi în instalaţii de electroliză cu o cantitate generată estimată de cel puţin 10.000 de tone de hidrogen regenerabil. Mai departe, avem măsura de investiţii 1.3 Dezvoltare de capacităţi de producţie pe gaz, flexibile şi de înaltă eficienţă pentru cogenerare de energie electrică şi termică (CHP) în sectorul încălzirii centralizate, în vederea atingerii unei decarbonizări. Am lansat apelul de proiecte şi până la sfârşitul anului vom avea şi contract semnat pe această măsură. Ne adresăm UAT-urilor care vor să îşi modernizeze capacităţile de producţie de agent termic în cogenerare, evident ca să fie eficiente, să poată să-şi vândă şi energia electrică, în aşa fel încât să scăpăm de povara subvenţionării din bugetul primăriilor tot timpul a acestei activităţi”, a spus secretarul de stat.

Potrivit acestuia, pe lista de priorităţi a ministerului pe care îl reprezintă se mai află investiţii în linii de producţie sau reciclare a bateriilor, celulelor şi panourilor fotovoltaice.

„Avem măsura de investiţii 1.4 Lanţ industrial de producţie şi/sau asamblare de reciclare a bateriilor, a celulelor şi panourilor fotovoltaice, inclusiv echipamente auxiliare, precum şi noi capacităţi de stocare a energiei electrice, care vor fi derulate din două apeluri de proiecte şi vorbim aici de schema de ajutor de stat pentru investiţiile în lanţul valoric industrial de producţie şi/sau asamblare a bateriilor. Pe scurt, ne dorim să ne creştem capacitatea de echilibrare şi de stocare a sistemului energetic naţional prin punerea în funcţiune a acestor capacităţi de stocare şi finanţăm lucrul acesta. De asemenea, avem schema de ajutor de stat pentru dezvoltarea capacităţilor de stocare a energiei pentru celule şi panouri fotovoltaice. Dacă tot finanţăm construirea de capacităţi de producţie din surse regenerabile fotovoltaice, trebuie să finanţăm şi producţia de panouri în aşa fel încât să avem tot lanţul în România, să nu mai depindem doar de importurile de echipamente. În ceea ce priveşte asigurarea eficienţei energetice, sectorul industrial a fost lansat apelul competitiv pentru asigurare eficienţei energetice în sectorul industrial. Schema de ajutor de stat este exceptată de la modificarea ajutorului de stat în baza prevederilor articolului 38 din regulamentul 651 din 2014”, a subliniat George Niculescu.

Ministerul Energiei a primit aviz favorabil pentru bugetul pe anul 2023, în comisiile de specialitate reunite luni, la Parlament, cu majoritate de voturi.

La bugetul Ministerului Energiei au fost depuse şapte amendamente, toate fiind admise.

Conform proiectului de buget, publicat de Ministerul Finanţelor, pentru anul viitor, Ministerul Energiei are prevăzute credite bugetare în cuantum de 5,462 miliarde lei, în scădere cu 34,71% faţă de execuţia din 2022, în timp ce creditele de angajament se ridică la 16,781 miliarde lei, în creştere cu 18,8%, de la an la an.

Guvernul a aprobat, joia trecută, proiectele de lege privind bugetul de stat şi bugetul asigurărilor sociale de stat pe anul 2023.

Potrivit ministrul Finanţelor, Adrian Câciu, bugetul pe anul viitor este construit pe o prognoză de PIB nominal de 1.552,1 miliarde de lei, cu o creştere reală de 2,8%, dar şi pe o descreştere a deficitelor, respectiv deficitul de cont curent scade la 8,5% de la 8,8% şi deficitul public – la 4,4% din PIB de la 5,7%.