Planul identifică cinci scenarii de risc referitoare la aprovizionarea cu gaze naturale în România, şi anume:
Scenariul 1 – Defecţiuni pe direcţiile de transport din Federaţia Rusă;
Scenariul 2 – Defecţiuni tehnice în Sistemul Naţional de Transport;
Scenariul 3 -Dezechilibre în activitatea de înmagazinare a gazelor naturale;
Scenariul 4 – Condiţii meteo extreme, valori foarte scăzute ale temperaturii, pe perioada sezonului rece, pe intervale mai mari de timp, de cel puţin 7-8 zile;
Scenariul 5 – sistarea furnizării de gaze naturale din Federaţia Rusă către UE.
‘Referitor la scenariile 1-5, în Romania, până la data de 1 iulie 2021, furnizarea de gaze naturale pentru consumatorii protejaţi este garantată şi, pe cale de consecinţă, asigurată, chiar şi în condiţiile apariţiei scenariilor prezentate mai sus. În cazul unei cereri excepţional de mari sau al unei întreruperi semnificative a furnizării sau al unei afectări semnificative a situaţiei livrărilor şi în cazul în care toate măsurile bazate pe mecanismele pieţei au fost implementate, dar oferta de gaze este insuficientă pentru a satisface cererea rămasă neacoperită a consumatorilor protejaţi, în scopul de garanta aprovizionarea cu gaze naturale a consumatorilor protejaţi, în România vor fi adoptate măsurile prevăzute de Planul de Urgenţă pentru nivelul de urgenţă în cadrul situaţiilor de criză’, se menţionează în planul de acţiuni.
Acesta semnalează că, din punct de vedere al surselor interne de aprovizionare, posibilele incidente ce pot afecta procesul de producţie în amonte de Sistemul Naţional de Transport pot fi remediate în timp util (în cel mult 48 ore, durata medie de restabilire a situaţiei normale fiind de aproximativ 8 ore) fără a avea impact semnificativ asupra furnizării de gaze naturale către consumatorii finali.
‘Procedurile interne ale producătorilor conferă o flexibilitate sporită a furnizării, existând mecanisme de redirecţionare/compensare a capacităţilor indisponibile în timpul perioadei de intervenţie’, precizează planul de acţiune.
Riscurile asociate activităţii de înmagazinare (injecţie şi extracţie) sunt în special de natură comercială, diferenţa dintre preţul producţiei interne şi preţul gazelor importate putând conduce la conjuncturi nefavorabile pentru procesul de stocare. Deoarece gazele naturale înmagazinate constituie surse de consum curent în perioada de iarnă – nu numai pentru acoperirea unor vârfuri de consum – este recomandabil ca pe viitor depozitele să devină exploatabile în regim multiciclu.
În ceea ce priveşte Sistemul Naţional de Transport, riscurile tehnice nu pot avea un efect determinant în declanşarea unei crize în aprovizionarea cu gaze naturale.
‘Operatorul Sistemului de Transport (SNTGN Transgaz SA) deţine toate mijloacele şi procedurile de intervenţie în timp util, astfel încât durata medie de restabilire a aprovizionării cu gaze naturale în regiunea afectată fiind de 48 ore’ explică realizatorii planului.