Ministerul Energiei s-a constituit parte civilă în dosarul Rompetrol

‘Subiectul zilei este dosarul Rompetrol în care Ministerul Energiei s-a constituit în parte civilă. Sunt dovezi clare a moştenirii teribile pe care o are România în domeniul energetic’, a scris Victor Grigorescu.

Citeşte şi: Dosar Rompetrol II: Patriciu a beneficiat de sprijinul clasei politice la privatizarea Petromidia. Conexiuni în PSD şi PNL

Reprezentanţii ministerului consideră că, dacă procesul de conversie a datoriei Rompetrol în obligaţiuni a fost viciat, şi interesele instituţiei au avut de suferit. Ministerul susţine că a fost împiedicat să devină acţionar majoritar şi astfel a fost prejudiciat, neprimind eventuale dividende cuvenite ca acţionar majoritar şi neputând lua decizii în calitate de acţionar majoritar pentru propriul interes.

Marţi, în cadrul unei conferinţe de presă, Grigorescu a precizat referitor la situaţia actuală de la Rompetrol că aceasta nu e un caz singular, menţionând, totodată, că ‘vom mai vedea situaţii similare şi nu neapărat în energie’.

Miercuri, la DIICOT au fost chemate primele persoane puse sub acuzare în acest dosar, respectiv Sorin Marin, fost partener de afaceri cu Dinu Patriciu şi acţionar în compania Rompetrol; Alexandru Nicolcioiu, directorul de producţie al KazMunayGas International (fostul Rompetrol Grup), şi Adrian Constantin Volintiru, fost preşedinte AVAS şi fost director financiar în mai multe companii din grupul Rompetrol, precum Rompetrol Rafinare şi Rompetrol Downstream.

La începutul săptămânii, procurorii au pus sechestru şi pe bunurilor mobile şi imobile ale KazMunayGas International NV, SC Oilfield Exploration Business Solutions SA şi SC Rompetrol Rafinare SA, în vederea recuperării sumelor de 1.724.168.825 lei, 290.786.616 dolari şi 34.941.924 de euro.

Potrivit DIICOT, 14 suspecţi au fost puşi sub acuzare pentru săvârşirea infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat, abuz în serviciu, înşelăciune, delapidare, evaziune fiscală, spălare de bani, manipularea pieţei de capital prin tranzacţii sau ordine de tranzacţionare.

Procurorii susţin că, în cursul anului 1998, mai multe persoane au constituit un grup infracţional organizat transfrontalier care a avut drept scop desfăşurarea unor ample activităţi infracţionale în vederea inducerii în eroare a autorităţilor române cu ocazia încheierii şi derulării unor contracte de privatizare, folosirea şi/ sau însuşirea sumelor de bani ce erau destinate bugetului consolidat al statului, neevidenţierea în actele contabile ale societăţilor pe care le controlau a operaţiunilor comerciale efectuate şi a veniturilor realizate, spălarea sumelor de bani rezultaţi din activităţile infracţionale şi externalizarea fondurilor astfel obţinute din activităţile infracţionale.

La grupul infracţional astfel constituit au aderat ulterior sau l-au sprijinit şi alte persoane care, prin exercitarea cu rea-credinţă sau defectuoasă a atribuţiilor de serviciu, au favorizat atingerea scopurilor pentru care a fost iniţiat şi constituit grupul infracţional, respectiv dispariţia creanţelor statului din evidenţa contabilităţii publice (creanţa Libia şi Turkmenistan), delapidarea sumelor de bani ce se cuveneau bugetului de stat ca urmare a activităţilor de prelucrare, respectiv vânzare a produselor finite şi a produselor derivate purtătoare de acciză, neplata cu rea-credinţă a obligaţiilor fiscale în întregime sau în parte prin nedeclararea veniturilor, ascunderea obiectului sau a sursei impozabile, stingerea datoriilor la bugetul de stat sub diferite forme, însuşirea, traficarea şi/sau folosirea în interesul personal al membrilor grupului infracţional sau al entităţilor juridice ce au făcut/ fac parte din grupul Rompetrol a acestor sume de bani, activitate ce a culminat cu iniţierea, promovarea şi adoptarea Ordonanţei de Urgenţă 118/2003 prin care obligaţiunile bugetare restante pe care SC Rompetrol Rafinare SA le înregistra la data de 30 septembrie 2003, în cuantum de 21.776.998.718.567 lei, aproximativ 603 milioane de dolari, au fost convertite în obligaţiuni subscrise de Ministerul Finanţelor Publice.