‘Ne gândim să clarificăm, pentru că au apărut în practică unele neînţelegeri în legătură cu clădirile cu folosinţă mixtă. Trebuie clarificat pentru toată lumea care a fost intenţia legiuitorului şi anume faptul că în cazul locuinţelor în care avem un sediu de firmă în care nu este activitate sau nu se înregistrează cheltuieli, aşa cum scrie în Codul Fiscal, impozitul datorat este cel pentru locuinţă şi nu trebuie făcute evaluări pentru cota parte’, a spus Biriş, în cadrul conferinţei TaxEU.
Potrivit acestuia, impozitarea diferenţiată în funcţie de cota parte se aplică doar atunci când, în respectivul sediu, sunt desfăşurate activităţi şi se înregistrează cheltuieli.
‘Acele prevederi cu impozitarea diferenţiată în funcţie de cota parte pentru desfăşurarea activităţii sunt aplicabile atunci când sunt desfăşurate activităţi şi se înregistrează cheltuieli’, a precizat Biriş.
Acesta a adăugat că legea nu va fi modificată, ci se va adăuga o prevedere nouă prin care se va clarifica situaţia.
‘Nu e nimic de modificat în lege, pentru că legea este suficient de clară. Asta s-a dorit de la început, ca această reaşezare să nu afecteze aşa-numitele firme de apartament sau persoanele fizice autorizate care au sediul acasă sau profesiile libere’, a susţinut oficialul.
Potrivit Codului Fiscal, persoanele fizice care, din 31 decembrie 2015, deţin o locuinţă cu destinaţie mixtă, unde au înregistrat sediu social ca persoana fizică autorizată sau ca un SRL, trebuie să depună o declaraţie până la data de 31 martie 2016 chiar dacă nu îşi desfăşoară activitatea acolo.
‘Persoanele fizice care din 31 decembrie 2015 au în proprietate clădiri nerezidenţiale sau clădiri cu destinaţie mixtă au obligaţia să depună o declaraţie, până la data de 31 martie 2016, conform Modelului 2016 -ITL aprobat prin ordinul comun MFP/MDRAP 4087/2069 din 22 decembrie 2015 publicat în MO nr.972/29.12.2015. Exemplu: în cazul în care am o locuinţă cu destinaţie mixtă (în apartament) unde am înregistrat un sediu social ca persoana fizică autorizată sau ca un SRL, chiar dacă nu-mi desfăşor activitatea acolo, trebuie să depun această declaraţie până la 31.03.2016. Aşadar, nu toate persoanele fizice trebuie să depună această declaraţie!’, a precizat Ministerul Finanţelor într-un comunicat remis AGERPRES în 11 ianuarie.
Pentru clădirile nerezidenţiale aflate în proprietatea persoanelor fizice, impozitul pe clădiri se calculează prin aplicarea unei cote cuprinse între 0,2 – 1,3% asupra valorii care poate fi determinată dintr-un raport de evaluare întocmit de un evaluator autorizat în ultimii 5 ani anteriori anului de referinţă sau care rezultă din actul prin care se transferă dreptul de proprietate, în cazul clădirilor dobândite în ultimii 5 ani anteriori anului de referinţă. De asemenea, cota se poate aplica asupra valoarii finale a lucrărilor de construcţii, în cazul clădirilor noi, construite în ultimii 5 ani anteriori anului de referinţă.
Cota impozitului pe clădiri se stabileşte prin hotărâre a consiliului local. La nivelul Capitalei, această atribuţie revine Consiliului General al Municipiului Bucureşti.
Pentru clădirile nerezidenţiale aflate în proprietatea persoanelor fizice, utilizate pentru activităţi din domeniul agricol, impozitul se calculează prin aplicarea unei cote de 0,4% asupra valorii impozabile a clădirii.
În cazul în care valoarea clădirii nu poate fi stabilită prin calcularea cotei, prin una din metodele de mai sus, impozitul se calculează prin aplicarea cotei de 2% asupra valorii impozabile determinate la clădirile rezidenţiale aflate în proprietatea persoanelor fizice.
În cazul clădirilor cu destinaţie mixtă aflate în proprietatea persoanelor fizice, impozitul se calculează prin însumarea impozitului calculat pentru suprafaţa folosită în scop rezidenţial cu impozitul determinat pentru suprafaţa folosită în scop nerezidenţial.