Ministerul Justiţiei a lansat spre dezbatere publică proiectul Strategiei Naţionale Anticorupţie 2016-2020

Potrivit unui comunicat al instituţiei transmis AGERPRES, la elaborarea strategiei au fost avute în vedere concluziile şi recomandările auditului independent al SNA 2012-2015, realizat cu sprijinul Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE).

În termen de trei luni de la aprobarea strategiei, toate instituţiile publice centrale şi locale, inclusiv cele subordonate, coordonate, aflate sub autoritate, precum şi întreprinderile publice, vor îndeplini procedurile de aderare la strategie, iar în termen de şase luni vor elabora şi transmite Ministerului Justiţiei planurile de integritate aferente, evidenţiază comunicatul Ministerului Justiţiei.

De asemenea, Ministerul Justiţiei va prezenta, în iulie 2018, un raport intermediar de progrese şi, după caz, propuneri de actualizare a strategiei.

Potrivit sursei citate, scopul principal al SNA[1] 2016-2020 este promovarea integrităţii, prin aplicarea riguroasă a cadrului normativ şi instituţional de prevenire şi combatere a corupţiei în România. Pentru fiecare tip de intervenţie, sunt identificate obiective generale şi specifice. Toate acestea sunt dezvoltate prin asumarea transparenţei decizionale şi a guvernării deschise ca principii ale prezentului document strategic, dublate de o abordare axată pe trei direcţii de intervenţie strategică în domeniul anticorupţie: prevenire, educaţie şi combatere.

Totodată, SNA 2016-2020 propune creşterea calităţii şi impactului implementării prevederilor privind transparenţa instituţională în sectorul public. Efectul măsurilor de transparenţă instituţională va fi în continuare potenţat prin corelarea SNA cu acţiunile asumate prin Parteneriatul pentru Guvernare Deschisă, evidenţiază comunicat menţionat.

Sunt propuse modificări legislative privind trei dintre măsurile preventive care nu şi-au dovedit până acum eficienţa în practică (consilierul de etică, interdicţiile post-angajare şi protecţia avertizorului de integritate).

Strategia menţine paradigma care a stat la baza SNA 2012-2015, şi anume aceea a asimilării cu un eşec de management a oricarui nou dosar al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) şi al Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI). Această abordare
va fi consolidată prin introducerea unor mecanisme concrete de gestionare a eşecului de management prin evaluări ex-post, dezvoltarea de măsuri particularizate post incident şi corelarea evaluării performanţei manageriale cu cea a integrităţii instituţionale, punctează sursa citată.

SNA 2016-2020 va continua să acorde prioritate măsurilor preventive în sectoarele expuse la corupţie. Progresul limitat al prevenţiei în intervalul 2012 – 2015 a condus la alegerea strategică de a menţine sectoarele identificate în strategia
anterioară şi suplimentarea acestora cu cele ale educaţiei şi sănătăţii. Strategia reflectă, totodată, cele mai recente angajamente asumate de România în plan internaţional în cadrul Summit-ului Anticorupţie de la Londra, fiind incluse măsurile anticorupţie aferente Parteneriatului pentru o Guvernare Deschisă, recomandările GRECO din rundele III şi IV de evaluare, precum şi reiterarea unui obiectiv strategic naţional – aderarea la OCDE, inclusiv la Convenţia şi Grupul de lucru anti-mită.

Conform documentului Ministerului Justiţiei, strategia urmăreşte creşterea gradului de cunoaştere şi înţelegere a standardelor de integritate de către angajaţi şi de către beneficiarii serviciilor publice, consolidarea performanţei în combaterea corupţiei prin mijloace penale şi administrative, cu accent pe stabilitatea legislativă şi instituţională a cadrului anticorupţie care a generat performanţe în activitatea DNA şi ANI, precum şi creşterea gradului de recuperare a produselor infracţiunilor, urmând cele mai bune practici din alte state membre UE şi consolidarea practicii judiciare, prin nou-înfiinţata Agenţie Naţională de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate (ANABI).

SNA 2016-2020 continuă abordarea strategiei precedente în ceea ce priveşte implementarea la nivelul autorităţilor şi instituţiilor publice a planurilor de integritate. Astfel, fiecare instituţie care aderă la SNA urmează să îşi dezvolte propriul plan de integritate, inclusiv companiile cu capital de stat. Secretariatul tehnic al SNA, asigurat de Ministerul Justiţiei (MJ), va continua să ofere expertiză, îndrumare şi suport metodologic pentru aceste demersuri. Pentru autorităţile publice locale, MJ va continua parteneriatul cu Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice (MDRAP), asigurând în acest fel coordonarea
măsurilor de implementare a SNA şi la nivel local, evidenţiază comunicatul.

Implementarea SNA se va realiza sub autoritatea şi în coordonarea ministrului justiţiei, cu raportare către Guvern. Ministerul Justiţiei va comunica, anual, Parlamentului României o sinteză a stadiului implementării SNA. În sprijinul procesului de monitorizare se vor menţine platformele de cooperare dezvoltate în cadrul SNA 2012-2015: platforma autorităţilor independente şi a instituţiilor anticorupţie; platforma administraiei publice centrale; platforma administraţiei publice locale – coordonată în parteneriat cu MDRAP; platforma mediului de afaceri; platforma societăţii civile. Platformele vor fi convocate semestrial sau ori de câte ori este nevoie.

Proiectul şi detalii referitor la procedura prin care pot fi trimise propunerile şi observaţiile:
http://www.just.ro/proiectul-de-hotarare-a-guvernului-privind-aprobarea-strategiei-nationale-anticoruptie-pe-perioada-2016-2020-a-seturilor-de-indicatori-riscurilor-asociate-obiectivelor-si-masurilor-din-str/

Potrivit comunicatului transmis de Biroul de Presă al Ministerului Justiţiei, documentul are un caracter multidisciplinar şi este adresat tuturor instituţiilor publice reprezentând puterea executivă, legislativă şi judecătorească, autorităţilor publice locale, mediului de afaceri şi societăţii civile.