Cum vrea Ministerul Justiţiei să promoveze competitivitatea mediului de afaceri

Ministerul Justiţiei (MJ) propune o lege pentru promovarea competitivităţii mediului de afaceri şi consolidării funcţionalităţii pieţei româneşti, prin combaterea întârzierii în executarea obligaţiilor de plată a contractelor între profesionişti sau între aceştia şi autorităţile publice.
Economica.net - mar, 11 sept. 2012, 13:27
Cum vrea Ministerul Justiţiei să promoveze competitivitatea mediului de afaceri

Prin acest proiect de act normativ, Ministerul Justiţiei promovează crearea unor mecanisme eficiente pentru combaterea întârzierii în executarea obligaţiilor de plată ce rezultă din contractele încheiate între profesionişti şi între aceştia şi autorităţi publice.

Potrivit documentului citat, „profesionist” reprezintă „orice persoană fizică sau juridică care exercită sistematic o activitate economică sau profesională organizată ce constă în producerea, administrarea ori înstrăinarea de bunuri sau în prestarea de servicii, cu scop lucrativ şi sunt considerate profesionişti în sensul prezentei legi, şi persoanele juridice de drept privat fără scop lucrativ, în exercitarea activităţilor economice, potrivit legii”.

În document se mai arată că această „lege se aplică creanţelor certe, lichide şi exigibile ce reprezintă obligaţii de plată a unor sume de bani care rezultă din contracte încheiate între profesionişti şi între aceştia şi autorităţi contractante, contracte având ca obiect furnizarea de bunuri sau prestarea de servicii”, în sfera acesteia de aplicare nefiind incluse „creanţele înscrise la masa credală în cadrul unei proceduri de insolvenţă, creanţele ce fac obiectul unui mandat ad-hoc, concordat preventiv ori al unei înţelegeri încheiate urmare unei negocieri extrajudiciare” şi „contractele încheiate între profesionişti şi consumatori”.

La capitolul „Contracte între profesionişti”, proiectul de lege arată că „în raporturile dintre profesionişti, creanţa de plată a preţului bunurilor sau serviciilor produce dobânzi penalizatoare, dacă creditorul şi-a îndeplinit obligaţiile contractuale” sau „dacă creditorul nu a primit suma datorată la scadenţă, cu excepţia cazului în care debitorului nu îi este imputabilă întârzierea”.

Autorii proiectului de act nomrmativ mai arată că dobânda penalizatoare curge din ziua scadenţei până la momentul plăţii, potrivit prevederilor art.1535 din Legea 287/2009 privind Codul civil, iar, dacă termenul de plată nu a fost prevăzut în contract, dobânda penalizatoare curge „după 30 de zile de la data primirii de către debitor a facturii sau a oricărei alte asemenea solicitări de plată”, „dacă data primirii facturii ori a unei solicitări echivalente de plată este incertă sau anterioară primirii bunurilor sau prestării serviciilor, după 30 de zile de la recepţia mărfurilor sau prestarea serviciilor” sau „dacă prin lege sau prin contract se stabileşte o procedură de acceptare ori de verificare pentru certificarea conformităţii bunurilor sau serviciilor, iar debitorul a primit factura ori solicitarea de plată la data acceptării sau verificării ori anterior acestei date, la expirarea unui termen de 30 de zile de la data la care are loc acceptarea sau verificarea”.

În proiect se mai prevede că în „cadrul raporturilor între profesionişti, termenul de plată stipulat în contract nu poate fi mai mare de 60 de zile şi prin excepţie, părţile pot stipula în contract un termen de plată mai mare, sub rezerva ca această clauză să nu fie abuzivă, în sensul articolului 11”.

La capitolul „Contracte între profesionişti şi autorităţi contractante” proiectul prevede că „în raporturile dintre autorităţile contractante şi profesionişti, creanţa de plată a preţului bunurilor sau serviciilor produce dobânzi penalizatoare dacă sunt îndeplinite condiţiile prevăzute la articolul 3 alineatul 1 (care prevede determinarea dobânzii – n.r.)”.

Autorii proiectului detaliază şi clauzele contractuale şi posibilele practici abuzive, arătând că „este abuzivă sau practica sau clauza contractuală care, în raport cu creditorul, determină vădit inechitabil termenul de plată, nivelul dobânzii pentru plata întârziată sau al daunelor-interese suplimentare”.

Potrivit documentului citat, sunt abuzive clauzele „care exclud posibilitatea aplicării de dobânzi penalizatoare; fixează o obligaţie de punere în întârziere pentru a opera curgerea dobânzilor; prevăd un termen mai mare de la care creanţa produce dobânzi decât cel prevăzut la art. 3 alin.(1) sau, după caz, la art. 6 şi art. 7 alin.(1); elimină posibilitatea plăţii de daune-interese suplimentare; stabilesc un termen pentru emiterea/primirea facturii”.

Proiectul de lege sancţionează astfel de clauze abuzice cu „nulitate absolută”.

Proiectul de lege privind măsurile pentru combaterea întârzierii în executarea obligaţiilor de plată a unor sume de bani rezultând din contracte încheiate între profesionişti şi între aceştia şi autorităţi publice se găseşte pe pagina de internet a Ministerului Justiţiei.

Te-ar mai putea interesa și
Sebastian Burduja: Cel mai probabil vom depăşi în 2024, după foarte mulţi ani, 1.000 de MW noi instalați în Sistemul Energetic Naţional
Sebastian Burduja: Cel mai probabil vom depăşi în 2024, după foarte mulţi ani, 1.000 de MW noi instalați în Sistemul ...
Capacităţile de producţie a energiei electrice puse în funcţiune până la această dată totalizează 900 MW şi ne aşteptăm la încă 100-300 MW până la finele anului, ceea ce înseamnă......
Viktor Orban: Votul pentru aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen terestru va avea loc pe 12 decembrie
Viktor Orban: Votul pentru aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen terestru va avea loc pe 12 decembrie
Miniştrii de interne din Uniunea Europeană vor vota pe 12 decembrie cu privire la propunerea Ungariei de a permite României ...
Poliția braziliană l-a pus sub acuzare pe fostul președinte Jair Bolsonaro pentru plănuirea unei lovituri de stat
Poliția braziliană l-a pus sub acuzare pe fostul președinte Jair Bolsonaro pentru plănuirea unei lovituri de stat
Poliţia Naţională braziliană l-a pus oficial sub acuzare joi pe fostul preşedinte de dreapta Jair Bolsonaro pentru plănuirea ...
Burduja: La această oră avem 29.463 de puncte de consum nealimentate. La nivelul ţării sunt 144 de localităţi. Se intervine cu 241 de echipe
Burduja: La această oră avem 29.463 de puncte de consum nealimentate. La nivelul ţării sunt 144 de localităţi. Se intervine ...
Un număr de 29.463 de puncte de consum erau nealimentate vineri după-amiaza, respectiv 144 de localităţi, dar nivelul ...