Ministerul Mediului – provocări în anul fără Timbru de mediu şi invazia maşinilor second hand – Retrospectivă 2017

Pe de altă parte, la nivelul ministerului de resort s-a format un grup de lucru care ‘croşetează’ un nou tip de taxă auto care să înlocuiască timbrul de mediu. În acelaşi timp, s-a (re)găsit modalitatea administrativă de returnare către contribuabili a taxei auto achitate în anii anteriori sub diferite titulaturi.

Toate aceste subiecte, inclusiv cel referitor la procedurile de infringement la care România trebuie să găsească rezolvare, sunt cuprinse în retrospectiva pe 2017 dedicată Ministerului Mediului.

Taxă sau nu pe groapa de gunoi?

Debutul acestui an aduce şi prima iniţiativă din partea noului ministru al Mediului, Daniel Constantin, proaspăt instalat la şefia uneia dintre cele mai sensibile instituţii.

În anunţul de început de an, oficialul preciza că operatorii de salubritate vor plăti o taxă la groapa de gunoi, în mod diferenţiat, în funcţie de ţinta de valorificare a deşeurilor. Practic, aceştia ar fi urmat să achite o sumă de bani ca diferenţă între ţinta de valorificare pe care şi-au propus-o şi ceea ce au realizat efectiv. Noile prevederi au fost incluse, la vremea respectivă, într-un proiect de Ordonanţă de Urgenţă, supus dezbaterii publice…

Conform documentului, România risca să plătească, începând din acest an, o amendă de 124.000 de euro pe zi pentru faptul că autorităţile nu au reuşit să închidă depozitele municipale de deşeuri neconforme. Pentru a se ajunge la acest demers, Comisia Europeană (CE) ar trebui să sesizeze Curtea Europeană de Justiţie (CEJ), iar forul de la Bruxelles să invoce faptul că închiderea gropilor de gunoi neconforme ar fi trebuit să se întâmple încă din anul 2009.

Întreaga discuţie pe tema acestui subiect s-a întins pe o lungă perioadă de timp, iar rezultatul final a fost supus unei amânări… în condiţiile în care România ar fi trebuit să introducă o taxă pe deşeuri la groapa de gunoi, în valoare de 80 de lei pe fiecare tonă, începând din ianuarie 2016, iar banii obţinuţi urmau să meargă către Fondul de Mediu.

La jumătatea acestui an, Institutul pentru Politici Publice (IPP) a luat poziţie faţă de situaţia existentă, afirmând că Executivul condus de Mihai Tudose se face vinovat de întârzierea îndeplinirii ţintelor de valorificare a deşeurilor asumate de România în faţa Uniunii Europene. În acest sens, reprezentanţii IPP au amintit de faptul că, prin prin OUG nr. 48/2017 pentru modificarea şi completarea OUG nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, Guvernul a amânat până în 2019 taxa la groapă – taxă penalizatoare pentru depozitarea cantităţilor de deşeuri la gropile de gunoi, în lipsa infrastructurii corespunzătoare selectării anterioare şi valorificării părţii reciclabile din aceste deşeuri.

De altfel, Graţiela Gravilescu, cea care avea să revină la şefia Ministerului Mediului, după demisia lui Daniel Constantin, a punctat faptul că decizia de amânare a aplicării acestei taxe a fost agreată de Comisia Europeană, printr-o derogare. De asemenea, în urma discuţiilor avute cu asociaţiile municipiilor şi oraşelor, precum şi cu operatorii de salubritate din România, s-a luat în discuţie introducerea unui set de instrumente economice şi măsuri care să impulsioneze sistemul reciclării din România şi atingerea ţintelor la nivel european, una dintre acestea fiind implementarea sistemului ‘plăteşti cât arunci’.

În replică, preşedintele Comisiei economice, industrii şi servicii din Senat, Daniel Zamfir, a menţionat faptul că Ministerul Mediului duce o politică greşită prin renunţarea la taxa pe gunoiul depozitat la groapă, România fiind singura ţară din Europa care nu are o asemenea taxă. Zamfir consideră că, în condiţiile în care consumul creşte, România va fi ‘năpădită’ de gunoaie din cauza lipsei de spaţii de depozitare.

În calitate de stat membru al Uniunii Europene, România are de îndeplinit, până în 2020, conform directivelor europene, următoarele obiective: minimum 50% rată de reutilizare şi reciclare din masa totală a cantităţilor de deşeuri (hârtie, metal, plastic şi sticlă), minimum 70% nivel de pregătire pentru reutilizare, reciclare şi alte operaţiuni de valorificare materială de minimum 70% din masa cantităţilor de deşeuri ne-periculoase provenite din activităţi de construcţie şi demolări, 60% valorificare a deşeurilor de ambalaje din total ambalaje introduse pe piaţa naţională. De asemenea, ţara va trebui să atingă, anual, o cantitate colectată de deşeuri electronice de 4 kg/locuitor şi să colecteze separat bio-deşeurile în vederea compostării şi fermentării acestora.

România a negociat 36 de condiţionalităţi, acceptate de Guvern în 2014. Întârzierea îndeplinirii condiţionalităţilor poate duce la suspendarea integrală sau parţială a plăţilor aferente Programelor Operaţionale care sunt vizate de respectivele clauze preliminare. Data de 31 decembrie 2016 era termenul limită până la care România trebuia să îndeplinească toate aceste condiţionalităţi.

Autorităţile de la Bucureşti au termen până la finalul anului 2017 să închidă 101 gropi de gunoi neconforme. Termenele UE prevăzute pentru închiderea treptată a depozitelor de deşeuri neconforme sunt programate la fiecare dată de 16 iulie ale fiecărui an, până în 2017.

Comisia Europeană a decis, în data de 15 februarie, să acţioneze în judecată România la Curtea Europeană de Justiţie (CEJ), pentru că autorităţile nu au reuşit să închidă 68 de depozite municipale de deşeuri neconforme, care reprezintă un risc serios pentru sănătatea oamenilor şi mediu, informează un comunicat de presă al Executivului comunitar.

La sfârşitul lunii noiembrie, ministrul Mediului, Graţiela Gavrilescu, a anunţat că România a închis 11 depozite municipale şi un depozit de deşeuri periculoase din cele 68 de depozite municipale şi industriale pentru care a fost trimisă la CEDO şi se apropie de finalizarea Planului Naţional de Gestionare a Deşeurilor, care urma să fie aprobat de Guvern în acea perioadă…

Pe fondul acestor controverse şi discuţii, ministrul Mediului a anunţat, în data de 14 decembrie, la dezbaterile pe tema bugetului pentru 2018 al instituţiei pe care o conduce, că România evită în ultimul moment plata sancţiunilor pentru neîndeplinirea uneia dintre condiţionalităţile ex-ante privind gestionarea deşeurilor. Astfel, oficialul a precizat că Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor (PNGD) a fost finalizat şi urmează ca Hotărârea de Guvern care aprobă acest document să fie adoptată în şedinţa Executivului din 21 decembrie 2017. Ulterior, autorităţile de la Bucureşti vor înştiinţa Comisia Europeană (CE) pe acest subiect pentru ca situaţia să fie rezolvată complet.

‘(…) Astăzi (joi, 14 decembrie 2017, n.r.) a ieşit din Guvern către ministerele avizatoare Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor. Astăzi am informat colegii mei la şedinţa de Guvern şi am suportul tuturor că săptămâna viitoare să aprobăm HG-ul de aprobare a acestui Plan, care înseamnă şi condiţionalitate ex-ante. O altă procedură de infringement pentru care am fost trimişi în judecată la Comisia Europeană şi pentru care am plăti pe zi de întârziere între 2.000 şi 110.000 de euro. Dar pentru că Ministerul Mediului, prin ministrul Mediului, reuşeşte să finalizeze Planul Naţional de Management şi Guvernul să-l aprobe şi condiţionalitatea ex-ante va fi îndeplinită şi vom notifica Comisia Europeană, vom termina procesul. Prin Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor vom lansa de la 1 ianuarie şi conştientizarea şi informarea privind colectarea selectivă, astfel încât cei care colectează deşeuri să nu se mai ducă la aşa-zisele depozite de gunoi, ci să putem să reciclăm în totalitatea produsele şi la groapă să ducem decât deşeul umed şi noi să ne păstrăm resursele naturale’, a explicat Gavrilescu.

România, fără taxă auto şi multe maşini rulate

Un subiect care a suscitat discuţii aprinse a fost cel legat de eliminarea timbrului de mediu pentru autovehicule. O veste cât se poate de bună pentru samsarii de maşini, dar extrem de proastă pentru situaţia mediului înconjurător din România, şi aşa ‘cotropit’ de emisii sufocante în marile aglomerări urbane.

În primă fază, odată cu intrarea în vigoare a acestei excepţii, de la 1 februarie 2017, primul dintre cei doi miniştri ai Mediului, Daniel Constantin, anunţa, pe 8 ianuarie, că vor exista măsuri compensatorii pentru industria auto după eliminarea timbrului de mediu, argumentând că principala problemă în acest sector nu este colectarea, ci cheltuirea fondurilor şi dezvoltarea de programe. Şi aceste afirmaţii au rămas la stadiul de declaraţii…

La rândul lor, reprezentanţii producătorilor şi importatorilor de automobile din România au înaintat ideea că susţin introducerea unui sistem cumulativ de taxe, ca alternativă la eliminarea Timbrului de mediu, sistem care să cuprindă atât taxarea la înmatricularea unui autovehicul, cât şi un impozit aplicat diferenţiat pentru maşinile noi şi cele rulate. Aceştia au atras atenţia, la momentul respectiv, că eliminarea Timbrului de mediu va reprezenta o conjunctură nefavorabilă pentru piaţa auto din România, iar volumul autovehiculelor rulate va creşte semnificativ.

Previziunile s-au adeverit, din păcate, iar România a revenit pe ‘fâşia’ ţărilor în care rablele fac legea pe drumurile naţionale. Astfel, e suficient să ne uităm pe statisticile oficiale şi să constatăm o avalanşă de maşini second hand în raport cu vânzările şi înmatriculările de autovehicule noi.

Datele Direcţiei Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor (DRPCIV) arată că, în primele 11 luni din 2017, înmatriculările de autoturisme noi au crescut în România cu 14,64%, comparativ cu aceeaşi perioadă din anul anterior, ajungând la 98.116 de unităţi, însă în privinţa autoturismelor rulate se observă o cifră de aproape cinci ori mai mare, până la 474.487 de unităţi, 426.000 de unităţi, echivalentul unui salt de peste 71% raportat la intervalul de referinţă.

În tot acest iureş, Ministerul Mediului a decis înfiinţarea unui Grup de lucru care să gândească un nou sistem de taxare a emisiilor poluante provenite de la autovehicule.

Dacă în primă instanţă, în mandatul ministrului Daniel Constantin s-a vorbit despre introducerea unor taxe pe poluare în zonele aglomerate, bazat pe un sistem de stickere colorate, în funcţie de nivelul de poluare al autovehiculului, deunăzi actualul ministru, Graţiela Gavrilescu, alături de preşedintele Administraţiei Fondului pentru Mediu (AFM), Cornel Brezuică, au înaintat ideea taxării autovehiculelor în funcţie de emisiile de CO2.

Preşedintele AFM a vorbit, recent, atât despre realizarea unui inventar al cantităţilor de emisii generate de autovehiculele înmatriculate în 2017, raportat la parcul auto existent la 31 decembrie 2016, cât şi despre identificarea a două variante de aplicare a unei eventuale taxe, respectiv taxarea o singură dată pe toată durata de viaţă a autovehiculului, fie o dată pe an, în funcţie de nivelul de poluare pentru tipul respectiv de autovehicul.

De asemenea, Graţiela Gavrilescu a precizat, în octombrie, că maşinile cu norme de poluare Euro 2, 3 sau 4 ar putea fi taxate în funcţie de emisii, şi ‘cu siguranţă nu va fi o taxă sau un impozit’. ‘Luăm în calcul trei criterii, respectiv capacitatea cilindrică pentru care deja se plăteşte un impozit, după care luăm norma de poluare a fiecărei maşini şi emisiile de CO2 pe care le produce fiecare maşină’, a spus ministrul Mediului.

Recent, oficialul de la Mediu a punctat faptul că o înlocuire a Timbrului de mediu ar putea avea loc în luna martie a anului viitor, înainte de aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli al Administraţiei Fondului pentru Mediu (AFM), principiul va fi acelaşi, respectiv ‘Poluatorul plăteşte!’, iar amprenta de care se va ţine cont ‘trebuie să fie neapărat carbonul ca emisie’.

Taxa auto pentru autovehicule la prima înmatriculare a fost introdusă pentru prima dată la 1 ianuarie 2007, imediat după aderarea României la Uniunea Europeană. La acea vreme, taxa de primă înmatriculare se calcula în funcţie de trei variabile: vechimea maşinii, tipul de catalizator (euro) şi capacitatea cilindrică a maşinii.

Pe 19 februarie 2009, taxa de poluare auto a fost modificată, iar Guvernul a scăzut valoarea acesteia cu o treime. De la 1 ianuarie 2012, taxa auto a devenit obligatorie atât la reînmatricularea maşinilor înregistrate în România înainte de 1 ianuarie 2007, cât şi pentru cei care aduceau maşini din Vest. Începând cu 30 ianuarie 2012, taxa este suspendată până la 31 decembrie 2012, iar persoanele care plătiseră deja urmau să primească banii înapoi.

Din 15 martie 2013 intră în vigoare timbrul de mediu pentru autovehicule, iar din acel moment taxa auto este calculată exclusiv pe baza emisiilor de CO2, înscrise în cartea de identitate a maşinii.

Timbrul de mediu pentru autovehicule este inclus în cele 102 taxe nefiscale care urmează să fie eliminate de la 1 februarie.

În paralel, autorităţile au definitivat modalitatea prin care şoferii îşi pot recupera pe cale administrativă taxele auto plătite de-a lungul anilor, sub diverse forme. Estimările arată că valoarea restituirilor se ridică la 6,4 miliarde de euro.

Senatul a adoptat, pe data de 7 noiembrie, actul normativ referitor la restituirea taxei auto, clarificând cadrul legal pentru procedurile de restituire a taxei speciale pentru autoturisme şi autovehicule, a taxei de poluare pentru maşini şi a timbrului de mediu.

Proiectul de lege prevede şi termenele în care se restituie sumele stabilite prin hotărâri judecătoreşti definitive, atât în cazul taxelor, cât şi în cazul timbrului de mediu. Sumele stabilite prin hotărârile judecătoreşti se restituie de organele competente astfel: taxa specială pentru autoturisme şi autovehicule, taxa pe poluare pentru autovehicule şi taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule se restituie în termen de 120 de zile de la data depunerii cererii, dar nu mai devreme de 1 ianuarie 2018, iar timbrul de mediu se restituie de organele emitente ale acestora în termen de 120 de zile de la data depunerii cererii, dar nu mai devreme de 1 septembrie 2018.

Sumele restituite vor conţine şi dobânda aferentă calculată pe baza sumei de restituit înmulţită cu numărul de zile aferent perioadei cuprinsă între data perceperii taxei/timbrului şi data restituirii efective şi cu nivelul dobânzii prevăzut în Codul de procedură fiscală, respectiv de 0,02% pe zi.

Calitatea aerului, o problemă de infringement

România rămâne şi în acest an sub procedură de infringement pe calitatea aerului, chiar dacă este vorba numai despre două oraşe – Iaşi şi Braşov. În aceste două cazuri, ministrul Mediului, Graţiela Gavrilescu, susţine că ‘primarii celor două oraşe nu doresc să colaboreze cu Ministerul Mediului, astfel încât viaţa cetăţenilor din comunităţile respective să nu fie pusă în pericol’.

Pe de altă parte, oficialul a solicitat Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE), la începutul lunii octombrie, să scoată din infringement depozitul de deşeuri industriale periculoase de la Târnava (judeţul Sibiu), primul de acest fel din România care a fost închis, întrucât agentul economic şi-a îndeplinit toate obligaţiile de mediu.

Depozitul din comuna Târnava din nordul judeţului Sibiu a fost închis în luna august, după ce a fost folosit mai bine de 20 de ani, având deşeuri industriale periculoase. Închiderea depozitului a costat 300.000 de euro, fiind un amplasament de capacitate mică, de 100.000 de tone. Zona acestui depozit şi va fi monitorizată timp de 20 de ani, perioadă în care se vor face analize ale solului şi ale pânzei freatice, potrivit reprezentantului societăţii care s-a ocupat de închiderea acestui depozit.

În data de 27 aprilie 2017, Comisia Europeană (CE) a trimis România în faţa Curţii de Justiţie a UE pentru neîndeplinirea obligaţiei de a revizui şi adopta planul naţional de gestionare a deşeurilor şi programul de prevenire a generării de deşeuri, în conformitate cu obiectivele Directivei-cadru privind deşeurile (Directiva 2008/98/CE) şi ale economiei circulare.

Statisticile Asociaţiei Române a Compostului (ARC), în privinţa modului în care România se ‘comportă’ cu deşeurile, arată că, în prezent, la nivel naţional, se procesează prin compostare, 124.717 tone de deşeuri organice pe an, respective 8,7% din totalul capacităţii de procesare de 1,5 milioane de tone existent. De asemenea, 34,6% sunt instalaţii nefinalizate, în construcţie, iar restul de 54,9% reprezintă instalaţii de compostare recepţionate, dar care nu funcţionează.

În acelaşi timp, din datele oficiale prezentate, în decembrie, de către ministrul Graţiela Gavrilescu reiese faptul că, la ora actuală, ‘dintre cele 68 de proceduri de infringement (pe depozitele municipale şi industriale de deşeuri n.r.) pentru care România este trimisă şi la Curtea Europeană de Justiţie (…) mai avem decât 37 de rezolvat’.

Succesul ‘Rabla’ continuă. Programul ‘Casa Verde’, revigorat

Ajuns la cea de-a 13-a ediţie, programul guvernamental privind înnoirea parcului auto naţional – cunoscutul ‘Rabla’ – a continuat să aibă succesul din anii precedenţi.

În acest context, sesiunea din 2017, lansată în primăvară, a beneficiat, pentru al doilea an consecutive, de extensia ‘Rabla Plus’, destinată achiziţiei de maşini electrice 100% şi hybrid, şi de un buget în valoare de 180 milioane de lei, iar cel pentru ‘Rabla Plus’ de 45 milioane de lei.

Ulterior, pe data de 11 octombrie, Guvernul a aprobat în şedinţa săptămânală suplimentarea cu 25 de milioane de lei a bugetului destinat Programului ‘Rabla Clasic’ pentru persoane fizice, iar toate cele 3.800 de prime de casare suplimentare s-au epuizat cinci zile mai târziu, în numai 30 de minute, anunţa, la momentul respectiv, ministrul Mediului, Graţiela Gavrilescu.

În urma demarării programului destinat achiziţionării de autovehicule ‘verzi’, evoluţia vânzărilor pe acest segment a cunoscut un salt spectaculos, raportat la cifrele din anul anterior. Astfel, din ianuarie şi până în octombrie, numărul autovehiculelor ecologice (hibride şi electrice 100%) noi vândute în România a ajuns la 2.074 de unităţi, în creştere cu 148% faţă de aceeaşi perioadă din anul anterior, relevă statistica APIA. Din acest total, 296 sunt maşini electrice 100%, numărul acestora fiind mai mult decât dublu în comparaţie cu primele zece luni din anul 2016, când se vânduseră 103 unităţi.

Prin intermediul programului ‘Rabla Plus’, valoarea ecotichetului acordat celor care vor să-şi achiziţioneze un autovehicul nou 100% electric este, în acest an, de 10.000 de euro, iar pentru cele hibrid plug-in de 4.500 euro.

Pe de altă parte, ideile gândite la nivel guvernamental nu se opresc aici, iar Ministerul Mediului şi Ministerul Energiei au anunţat, în octombrie, că pregătesc un program multianual de tip ‘Casa Verde’ pentru comunităţile izolate din România care nu au acces la infrastructura de alimentare cu energie electrică. Până la demararea efectivă a programului, va fi întocmit un studiu prin intermediul căruia să fie identificate zonele care nu sunt încă alimentate cu energie electrică. Proiectul pe care Ministerul Energiei îl va scrie va beneficia de ajutorul dat de Administraţia Fondului pentru Mediu, împreună cu unităţile administrativ-teritoriale, astfel încât energia electrică şi apa caldă să fie un potenţial ajutor pentru familiile respective, care locuiesc mai ales în zonele montane şi deluroase, explica la vremea respectivă ministrul Energiei, Toma Petcu.

Conform datelor oficiale, citate de către ministrul Energiei, la ora actuală, în România, în jur de 100.000 de locuinţe şi aproape 250.000 de cetăţeni nu au acces la infrastructura specifică pentru alimentarea cu energie electrică.

Cât priveşte programul tradiţional ‘Casa Verde’, acesta a fost revigorat în 2017, iar cele mai noi date arată că, la începutul lunii decembrie, AFM a aprobat 177 de contestaţii de contestaţii primite din partea persoanelor fizice în Programul privind instalarea sistemelor de încălzire care utilizează energie regenerabilă, inclusiv înlocuirea sau completarea sistemelor clasice de încălzire, lista fiind disponibilă pe site-ul instituţiei.

O noutate referitoare la derularea viitoare a programului a fost anunţată, recent, de către ministrul Mediului, Graţiela Gavrilescu. Aceasta a precizat că, începând cu viitoarea sesiune, o parte dintre documentele necesare accesării finanţării prin ‘Casa verde’ se vor depune online, cum se procedează şi la programul ‘Rabla’ sau ‘Rabla plus’.

Gavrilescu a susţinut că, la ora actuală, toate dosarele depuse în programul ‘Casa Verde’ au fost analizate, iar 99% dintre acestea au fost şi aprobate.

Cotele de vânătoare la urşi

O temă care a ţinut capul de afiş la Ministerul Mediului a fost cea legată de populaţia de urşi din România. Astfel, ministerul de resort anunţa că, până cel târziu în ianuarie 2018, planurile de management al speciilor de urs şi de lup urmează să fie aprobate prin ordin al ministrului.

În privinţa cotei de intervenţie, Ministerul Mediului a aprobat înfiinţarea unui grup de lucru format din specialiştii cu atribuţii în domeniul carnivorele mari, dar şi din reprezentanţi ai instituţiilor statului.

Datele din cadrul Direcţiei de Biodiversitate din ministerul de resort arată că judeţele cu cele mai mari probleme sunt: Covasna, Harghita, Mureş, Braşov, Argeş, Prahova, Dâmboviţa, şi Sibiu, Suceava.

Pe acelaşi subiect, ministrul Mediului, Graţiela Leocadia Gavrilescu, declara, în luna septembrie, că susţine că ordinul privind cota de intervenţie la carnivore mari nu prevede uciderea urşilor, ci relocarea acestora în zone unde nu există populaţie de urs, şi nu exclude ‘exportul’ animalelor, dacă există solicitări în acest sens.

În opinia oficialului de la Mediu, relocarea urşilor se va face cu ajutorul Direcţiei de Biodiversitate din cadrul Ministerului Mediului şi a Jandarmeriei Române în zone unde România nu mai deţine populaţie de urs.

Întrebată dacă urşii pot fi ‘exportaţi’ în alte ţări unde nu mai există populaţie de urs de ani buni, şeful de la Mediu a precizat că a avut o discuţie cu ambasadorii români pe acest subiect.

Pe de altă parte, oficialul a recunoscut faptul că, la ora actuală, în România nu se cunoaşte numărul exact al populaţiei de urşi.

Toate aceste iniţiative au survenit ca urmare a faptului că, zilnic, se primesc la minister sesizări de la populaţia care a suferit daune produse de ursul brun. De altfel, sute de persoane din judeţele Braşov, Covasna, Harghita şi Mureş au protestat, la un moment dat, în faţa sediului Ministerului Mediului, nemulţumiţi de situaţia provocată de suprapopularea urşilor în pădurile din aceste judeţe, aceştia susţinând că, în astfel de condiţii, sunt puse în pericol vieţile oamenilor.

În prezent, printr-un proiect Life, este în curs de elaborare un plan de management al speciei urs. Planul va fi aprobat de Ministerul Mediului la începutul anului 2018 şi va putea susţine un program pe termen lung pentru menţinerea stării favorabile a speciei.

O statistică a Romsilva relevă că, în România, sunt între 6.500 şi 7.000 de urşi bruni, în timp ce în alte ţări europene această specie nu mai există.