Ministerul Muncii: Bugetarii care prestează aceeaşi muncă, indiferent de instituţie, vor fi plătiţi la fel în anul 2022

‘Principiul egalităţii din noua Lege a salarizării este reprezentat de faptul că persoanele angajate în sistemul bugetar şi care prestează aceeaşi muncă, indiferent de instituţia în care o fac, şi ne referim aici la meseriile comune, precum conducătorul auto, spre exemplu, vor fi plătite la fel în anul 2022, atunci când va fi finalizată aplicarea etapizată a prevederilor Legii 153/2017’, se arată în comunicatul MMJS, în urma a întâlnirii avute de ministrul Lia Olguţa Vasilescu cu preşedintele României Klaus Iohannis.

Potrivit sursei citate, predictibilitatea Legii salarizării este dată de faptul că salariile sunt prevăzute în grilele care sunt parte integrantă a Legii 153/ 2017, la fel ca şi ritmul anual de creştere, care este de 25% din diferenţa între salariul în plată şi cel prevăzut în grila din 2022, pentru fiecare angajat, excepţii făcând domeniul sanitar şi învăţământ, care au fost asumate ca prioritate naţională prin Programul de Guvernare şi tratate ca atare de către Guvernul şi Parlamentul României.

În context, Ministerul Muncii precizează că s-a adus în atenţia preşedintelui şi faptul că Legea 153/2017 se aplică etapizat, până în anul 2022, moment la care vor fi eliminate inechităţile din sistem, inechităţi apărute de-a lungul anilor şi care nu au putut fi corectate dintr-o dată, ‘fiindcă dezechilibrele erau atât de mari încât corectarea lor imediată ar fi presupus un efort bugetar nesustenabil’.

Astfel, cheltuielile cu salarizarea au crescut cu 12 miliarde de lei în 2017 şi au însemnat majorări cuprinse între 10-50%, doar în anul 2017, pentru diferite categorii de bugetari.

‘Menţionăm, de asemenea, că întoarcerea sarcinii fiscale, efectuată ulterior majorărilor din anul 2017, de care am amintit, a fost acoperită de majorarea de 25% de la 1 ianuarie 2018, acordată întregului sistemul bugetar, care a condus, de asemenea, şi la o creştere de aproximativ 4% a veniturilor nete, mai puţin pentru cei 3% dintre bugetari care depăşeau până şi grila stabilită pentru anul 2022. Reamintim, totuşi, faptul că transferul contribuţiilor nu are nicio legătură cu Legea salarizării, ci este prevăzut de Codul Fiscal’, se spune în comunicat.

În ceea ce priveşte ordonanţele de urgenţă prin care au fost modificate Legile 152 şi 153 din 2017, faţă de care preşedintele României şi-a exprimat îngrijorarea, reprezentanţii de la Muncă dau asigurări că amendamentele adoptate de Parlament nu au afectat echilibrul Legii salarizării, ci au condus la scăderea procentului celor care au suferit ajustări ale veniturilor nete de la 3% la 1%, printre aceştia numărându-se şi majoritatea angajaţilor Administraţiei Prezidenţiale.

‘Aceste creşteri salariale au acoperit, astfel, întoarcerea sarcinii fiscale, dar au fost făcute şi astfel încât Guvernul să se încadreze în limita de deficit de 3%’, se mai menţionează în comunicatul MMJS.

În ceea ce priveşte creşterea inflaţiei, reprezentanţii de la Muncă speră că preşedintele nu consideră că aceasta s-ar produce din cauza majorărilor salariilor si pensiilor şi nu sugerează soluţii precum cele adoptate în anul 2009 de Guvernul Boc. Aceştia îi recomandă preşedintelui ‘o discuţie aplicată şi corectă cu oficialii Băncii Naţionale a României, pentru a descoperi multitudinea şi complexitatea cauzelor interne şi externe care stau la baza evoluţiei inflaţiei’.

Preşedintele Klaus Iohannis s-a întâlnit marţi cu premierul Viorica Dăncilă şi ministrul Muncii, Lia Olguţa Vasilescu, context în care a atenţionat Executivul că efectele legislaţiei salarizării bugetarilor arată că legea se află în contradicţie cu principiile egalităţii şi predictibilităţii şi a solicitat prudenţă în abordarea politicilor economice, astfel încât să fie asigurată sustenabilitatea nivelului de trai al cetăţenilor.

‘Preşedintele României a atenţionat Guvernul că, după primele 3 luni de aplicare, efectele noii legislaţii privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice arată că legea se află în contradicţie cu principiile egalităţii şi predictibilităţii de la care a emanat, în condiţiile în care s-a intervenit cu excepţii punctuale pentru diferite categorii de personal, ceea ce anulează inclusiv caracterul unitar al intenţiei legislative’, potrivit unui comunicat al Administraţiei Prezidenţiale.

Prim-ministrul Viorica Dăncilă a prezentat şefului statului situaţia salarială, oferind asigurări de stabilitate în privinţa resurselor financiare necesare aplicării Legii salarizării şi a majorărilor salariale asumate până în prezent. La rândul său, ministrul Muncii a detaliat principiile care au stat la baza actualului cadru de salarizare, făcând referire la grila salarială care îşi va produce pe deplin efectele din 2022. Totodată, a fost exprimată poziţia Guvernului de a menţine cadrul salarial instituit prin Legea 153/2017.

Şeful statului a arătat că suprapunerea Legii 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice cu modificarea Codului Fiscal prin OUG 79/2017 a condus la diminuări salariale pentru unele categorii de personal, atât la nivel central, cât şi local, consecinţe negative pe care Guvernul nu le-a prevăzut.

‘Deşi au fost promise majorări de 25% ale salariilor începând cu 1 ianuarie 2018, aceste creşteri au fost de fapt anulate prin artificiul fiscal al mutării contribuţiilor sociale în sarcina angajaţilor’, se menţionează în comunicat.

Administraţia Prezidenţială menţionează că remedierea acestor deficienţe a impus adoptarea de către Guvern a unor ordonanţe care au adus modificări Legii 153, cum ar fi OUG 62/2017 şi OUG 91/2017. Prin excepţiile intervenite de la regulile aplicării etapizate, în contradicţie cu principiul sustenabilităţii enunţat de Legea 153, cadrul salarial actual se îndepărtează de exigenţele remunerării muncii prestate şi ajunge să valorifice mai degrabă apartenenţa personalului la o instituţie sau alta.

În acest sens, preşedintele Iohannis a atras atenţia că situaţia salarială este în continuă modificare, fiind departe de a satisface principiile şi criteriile de stabilitate asumate iniţial, precum şi promisiunile electorale ale coaliţiei PSD-ALDE.

Întâlnirea a avut loc la solicitarea preşedintelui Iohannis de a discuta, la finalul primului trimestru, efectele aplicării legislaţiei privind salarizarea din sistemul bugetar din perspectiva principiilor şi angajamentelor în materie de politică salarială asumate anul trecut de coaliţia PSD-ALDE.