‘Vrem să oferim un ajutor social integrat care se numeşte venitul minim de inserţie şi care va cumula principalele trei ajutoare sociale: venitul minim garantat, alocaţia pentru susţinerea familiei şi ajutorul pentru încălzire’, a explicat Scutaru.
El a menţionat faptul că va fi introdus un principiu potrivit căruia o persoană care începe să muncească să nu mai fie penalizată prin pierderea ajutorului social, însă această formulă nu a fost definitivată. ‘În grupurile vulnerabile acum există o frică foarte mare de a lucra câteva luni, pentru că se pierde un ajutor constant. Iată că venitul minim de inserţie poate fi o soluţie’, a explicat oficialul guvernamental.
În opinia sa, o problemă constă în faptul că ANOFM nu prezintă suficientă încredere nici pentru cei care caută un loc de muncă şi nici pentru companiile din România. ‘Instituţia în sine trebuie regândită!’, a subliniat Scutaru.
Reprezentantul Ministerului Muncii a amintit că, prin Strategia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă, adoptată în 2014, s-a stabilit ca obiectiv creşterea ratei de ocupare la 70% până în 2020, pentru populaţia cu vârste între 20 şi 64 de ani.
Pe de altă parte, însă, Manuela Stănculescu, cercetător ştiinţific la Institutul de Cercetare a Calităţii Vieţii, susţine că, în timp, s-a constatat că gradul de ocupare a forţei de muncă nu depinde de evoluţia economiei. ‘Chiar dacă creşte PIB, nu creşte ocuparea, chiar dacă scade PIB, nu creşte ocuparea. Din 2004, indiferent ce s-a întâmplat cu economia, nu s-a simţit în nivelul de ocupare. Nici măcar în anul 2008, cu cea mai mare creştere economică’, a explicat cercetătorul. În opinia sa, singura şansă pentru creşterea ocupării o reprezintă crearea de noi locuri de muncă.
‘O ţintă de 70% este de-a dreptul uriaşă. Este nevoie de politici economice care să ducă la creşterea numărului de locuri de muncă! Nu există altă şansă’, a explicat Manuela Stănculescu.
Mai mult, ea a precizat că 18 -19% dintre cei încadraţi ca ocupaţi sunt săraci care muncesc, iar 92% dintre săracii care muncesc sunt în mediul rural. ‘Deci avem o ocupare foarte mică şi de o calitate foarte slabă’, a subliniat Stănculescu.
Ea a adăugat că, dintre săraci, jumătate muncesc deja şi ar mai rămâne femeile casnice din cele mai sărace familii şi şomerii, care ar putea să fie activaţi, aproximativ 700.000 de persoane. Însă, dintre aceste persoane, doar 274.000 sunt activabile, a precizat reprezentantul Institutului.