Ministerul Sănătăţii propune şapte centre regionale de urgenţă

Centrele regionale din Târgu Mureş şi Constanţa sunt reprezentate, practic, de spitalele clinice judeţene de urgenţă din cele două oraşe, încadrate în categoria spitalelor clinice regionale de urgenţă cu nivel de competenţă I A, tot prin proiectul de ordin lansat luni în dezbatere publică de Ministerul Sănătăţii (MS).

„Asta înseamnă că spitalele din Târgu Mureş şi Constanţa au ajuns foarte aproape de cel mai înalt nivel al asistenţei medicale de urgenţă, aşa cum este definit prin ordin de ministru”, a explicat, pentru MEDIAFAX, dr. Raed Arafat, subsecretar de stat în Ministerul Sănătăţii.

Spitalul regional de urgenţă cu nivel de competenţă I A este, potrivit Ordinului 1764/2006, spitalul clinic (universitar) care asigură primirea, investigarea şi tratamentul definitiv tuturor categoriilor de urgenţe critice traumatice, chirurgicale, cardiovasculare, neurologice şi neonatologice, inclusiv în cazul arsurilor. Pe lângă asigurarea asistenţei de urgenţă la nivel regional, acest tip de spital are rolul unui spital clinic judeţean de urgenţă în judeţul în care se află, iar în Capitală un astfel de spital are rolul unui spital municipal de urgenţă. Spitalele din această categorie sunt, de regulă, spitale primitoare de pacienţi aflaţi în stare critică, în mod excepţional fiind necesar transferul unor pacienţi către o altă unitate sanitară, pentru efectuarea tratamentului definitiv.

În centrele regionale Bucureşti, Cluj, Craiova, Timişoara şi Iaşi ar urma să funcţioneze unităţi funcţionale regionale de urgenţă cu nivel de competenţă I A.

„Se definesc unităţile funcţionale de urgenţă ca entităţi interspitaliceşti care îndeplinesc temporar, rolul de spitale regionale de urgenţă cu nivel de competenţă I A”, se arată în referatul de aprobare a proiectului de ordin.

Potrivit proiectului, unităţile funcţionale regionale vor îndeplini, temporar, rolul de spitale regionale de urgenţă cu nivel de competenţă I A, „până la construirea unor spitale noi sau până la atingerea nivelului de dezvoltare pentru actualele unităţi spitaliceşti care să permită respectarea integrală a prevederilor Ordinului ministrului sănătăţii nr. 1764 / 2006 privind aprobarea criteriilor de clasificare a spitalelor de urgenţă locale, judeţene şi regionale”.

Centrul Regional de Urgenţă Bucureşti va avea două unităţile funcţionale.

În Unitatea funcţională regională de Urgenţă Bucureşti 1, cu clasificare provizorie, activitatea în cazul bolnavilor în stare critică va fi coordonată operativ de Spitalul Clinic de Urgenţă, care va colabora, în baza unui protocol, cu structurile implicate în asigurarea asistenţei medicale de urgenţă şi terapie intensivă din cadrul Spitalului de Copii „Grigore Alexandrescu”, Institutului pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului „Prof. Dr. A. Rusescu”, Institutului de Pneumoftiziologie „Marius Nasta”, Spitalului Clinic de Chirurgie Oro-Maxilo-Facială „Prof. dr. D. Teodorescu” şi Institutului de Fonoaudiologie şi Chirurgie Funcţională ORL „Prof. dr. D. Hociotă”.

În a doua unitate funcţională din Capitală, activitatea în cazul bolnavilor în stare critică va fi coordonată operativ de Spitalul Universitar de Urgenţă (Municipal), care va colabora cu structurile implicate în asigurarea asistenţei medicale de urgenţă şi terapie intensivă din cadrul Spitalului Clinic de Urgenţă pentru Copii „Marie Curie” şi Centrului Clinic de Urgenţă de Boli Cardiovasculare „Acad. Vasile Cândea”.

În judeţul Cluj, centrul regional va avea o singură unitate funcţională de urgenţă, în care activitatea va fi coordonată de Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Cluj-Napoca, acesta urmând să coopereze cu structurile implicate în asigurarea asistenţei medicale de urgenţă şi terapie intensivă din cadrul Spitalului Clinic de Urgenţă pentru Copii Cluj-Napoca, Institutului Inimii de Urgenţă pentru Boli Cardiovasculare „N. Stăncioiu” Cluj-Napoca, Spitalului Clinic de Pneumoftiziologie „Leon Daniello” Cluj-Napoca şi Institutului Regional de Gastroenterologie-Hepatologie „Prof. Dr. O. Fodor” Cluj-Napoca.

La Craiova, centrul regional va avea, de asemenea, o singură unitate funcţională de urgenţă, în care activitatea va fi coordonată de Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Craiova, care va colabora cu structurile implicate în asigurarea asistenţei medicale de urgenţă şi terapie intensivă din Centrul de Cardiologie Craiova.

O singură unitate funcţională de urgenţă va funcţiona şi în cadrul Centrului Regional de Urgenţă Iaşi. Aici, activitatea va fi coordonată de Spitalul Clinic Judetean de Urgenţă „Sf. Spiridon”, care va colabora cu structurile implicate în asigurarea asistenţei medicale de urgenţă şi terapie intensivă din cadrul Spitalului Clinic de Urgenţă pentru Copii „Sf. Maria” Iaşi, Spitalului Clinic de Urgenţă „Prof. Dr. N. Oblu” Iaşi, Institutului de Boli Cardiovasculare „Prof. Dr. G. I. M. Georgescu” Iaşi şi Spitalului Clinic de Obstetrică-Ginecologie „Cuza Vodă” Iaşi.

Centrul Regional de Urgenţă Timişoara va fi alcătuit, de asemenea, dintr-o singură unitate funcţională, în care, potrivit proiectului de ordin, activitatea va fi coordonată de Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Timişoara, care va colabora cu structurile implicate în asigurarea asistenţei medicale de urgenţă şi terapie intensivă din Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii „L. Ţurcanu”, Institutul de Boli Cardiovasculare Timişoara şi Spitalul Clinic Municipal de Urgenţă Timişoara.

Prin acelaşi proiect de ordin, 18 spitale din Capitală şi din Cluj-Napoca, Timişoara şi Iaşi sunt încadrate în categoria spitalelor clinice regionale de urgenţă cu nivel de competenţă I B (monospecialitate). Acestea sunt: Institutul de Urgenţă pentru Boli Cardiovasculare „Prof. Dr. C.C. Iliescu”, Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii „Grigore Alexandrescu”, Spitalul Clinic de Urgenţă – Chirurgie Plastica, Reparatorie si Arsuri, Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii „Marie Curie”, Institutul National de Boli Infectioase „Prof. dr. M. Balş”, Spitalul Clinic de Urgenţă „Bagdasar Arseni”, Institutul pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului „Prof. Dr. A. Rusescu”, Spitalul Clinic „Filantropia”, Spitalul Clinic de Obstetrică-Ginecologie „Prof. Dr. P. Sârbu”, Institutul Naţional de Neurologie şi Boli Neurovasculare – toate din Bucureşti, Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii şi Institutul Inimii de Urgenţă pentru Boli Cardiovasculare „N. Stăncioiu” – ambele din Cluj-Napoca, Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii „L. Turcanu” şi Institutul de Boli Cardiovasculare – din Timişoara, Spitalul Clinic de Urgenţă „Prof. Dr. N. Oblu”, Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii „Sf. Maria”, Institutul de Boli Cardiovasculare „Prof. Dr. G.I.M. Georgescu” şi Spitalul Clinic de Obstetrică-Ginecologie „Cuza Vodă” – toate patru din Iaşi.

În acelaşi proiect de ordin sunt menţionate alte 18 spitale, încadrate în categoria celor de urgenţă care asigură asistenţa medicală de urgenţă pentru primirea, investigarea şi tratamentul definitiv pentru cazurile critice la nivelul unei zone cuprinzând cel puţin două judeţe din cadrul regiunii, respectiv Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Arad, Spitalul Judeţean de Urgenţă Piteşti, Spitalul de Pediatrie Piteşti, Spitalul Judeţean de Urgenţă Bacău, Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Braşov, Spitalul Clinic de Copii Braşov, Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Oradea, Institutul Clinic Fundeni Bucureşti, Spitalul Universitar de Urgenţă Elias Bucureşti, Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă „Sf. Apostol Andrei” Galaţi, Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii „Sf. Ioan” Galaţi, Spitalul Judeţean de Urgenţă Deva, Spitalul Judeţean de Urgenţă „Dr. C. Opriş” Baia Mare, Spitalul Judeţean de Urgenţă Ploieşti, Spitalul de Pediatrie Ploieşti, Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Sibiu, Spitalul Clinic de Pediatrie Sibiu şi Spitalul Judeţean de Urgenţă „Sf. Ioan cel Nou” Suceava.

„Spitalele clinice regionale de urgenţă şi unităţile funcţionale regionale de urgenţă sunt priorităţi naţionale pentru sistemul de sănătate din punct de vedere al finanţării din fonduri publice a serviciilor medicale, a investiţiilor şi a dotărilor materiale precum şi din punct de vedere al asigurării resurselor umane”, se precizează în proiectul de ordin.

Unităţile sanitare ce fac obiectul proiectului de ordin constituie „componenta de interes strategic a reţelelor regionale de unităţi spitaliceşti de urgenţă”, conform aceluiaşi proiect.

În acelaşi proiect se precizează că Spital Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu Mures are termen până la 31 decembrie de conformare pentru îndeplinirea totală a criteriilor de clasificare prevăzute de Ordinul 1764/2006 referitoare la structură, personal şi activitate.

Spital Clinic Judeţean de Urgenţă Constanţa are termen de conformare de 12 luni, Unitatea Functionala Regionala de Urgenţă Bucuresti 1 – şase luni, Unitatea Functionala Regionala de Urgenţă Bucuresti 2 – trei luni, iar Unitatea Funcţională Regională de Urgenţă Craiova – 18 luni.