Ministerul Sănătăţii va avea 59 de comisii de specialitate, faţă de 28 în prezent. Zece sunt destinate specialităţilor pediatrice

De asemenea, comisiile vor elabora propuneri pentru pachetele de servicii medicale, vor colabora cu societăţile ştiinţifice sau asociaţiile profesional-ştiinţifice în problemele majore ori de interes naţional, vor stabili competenţele incluse în pregătirea pentru specialitate, vor alcătui tematicile examenului de medic specialist şi primar şi bibliografiile aferente, a mai spus Bodog.

Potrivit proiectului supus dezbaterii publice, membrii comisiilor de specialitate sunt numiţi în urma unui proces de consultare a Ministerului Sănătăţii cu universităţi de profil, cu societăţi profesionale şi cu Colegiul Medicilor din România, iar membru al comisiilor poate fi „orice profesionist în domeniul medical respectiv, având activitate profesională, de cercetare medicală, didactică sau academică apreciată în sistemul de sănătate”. Membrii comisiilor de specialitate ale Ministerului Sănătăţii se supun regimului conflictelor de interese şi incompatibilitătilor prevăzute de lege, au obligaţia de a păstra confidenţialitatea tuturor documentelor discutate în cadrul comisiei, cu excepţia celor care devin publice prin publicare sau prin ordin al ministrului Sănătăţii, sunt obligaţi, în termen de 30 de zile de la numire, să întocmească şi să depună o declaraţie de interese, pe propria răspundere, cu privire la funcţiile şi activităţile pe care le-au desfăşurat în ultimul an calendaristic anterior momentului numirii.

Proiectul prevede mai prevede că membrii comisiilor de specialitate ale Ministerului Sănătăţii sunt „personalităţi de notorietate, cunoscute în domeniul acestora de competenţă” şi care nu deţin funcţii remunerate sau neremunerate în cadrul companiilor producătoare, deţinătoare de autorizaţii de punere pe piaţă şi distribuitoare de medicamente, dispozitive, aparatură sau echipamente medicale, nu deţin părţi sociale sau acţiuni în cadrul companiilor producătoare, deţinătoare de autorizaţii de punere pe piaţă şi distribuitoare de medicamente, dispozitive, aparatură sau echipamente medicale, la care declarantul ȋmpreună cu soţul/soţia şi rudele de gradul I au mai mult de 5% din capitalul societăţii, indiferent de modul de dobândire a acţiunilor, medicale. În situaţia în care membrii comisiilor de specialitate nu mai întrunesc respectivele condiţii, aceştia au obligaţia de a informa Ministerul Sănătăţii.

În situaţia în care un membru al unei comisii de specialitate a participat în ultimul an calendaristic la studii clinice care implică medicamente (DCI-uri) ale companiilor producătoare, deţinătoare de autorizaţii de punere pe piaţă şi distribuitoare de medicamente care sunt propuse pentru includerea pe lista medicamentelor compensate şi sunt luate în discuţie în cadrul şedinţei comisiei de specialitate, acesta are obligaţia să completeze declaraţia de abţinere şi să se retragă de la dezbateri.

Membrii comisiilor de specialitate beneficiază de o indemnizaţie lunară de 10% din indemnizaţia secretarului de stat, care se acordă, la cerere, în condiţiile prevăzute de lege, potrivit News.ro.

Cele 59 de comisii de specialitate sunt: Comisia de alergologie şi imunologie clinică, Comisia de anatomie patologică, Comisia de anestezie şi terapie intensivă, Comisia de boli infecţioase, Comisia de cardiologie, Comisia de cardiologie pediatrică, Comisia de chirurgie cardiovasculară, Comisia de chirurgie generală, Comisia de chirurgie orală şi maxilo-facială, Comisia de chirurgie pediatrică, Comisia de chirurgie plastică, estetică şi microchirurgie reconstructivă, Comisia de chirurgie toracică, Comisia de chirurgie vasculară, Comisia de dermatovenerologie, Comisia de diabet zaharat, nutriţie şi boli metabolice, Comisia de endocrinologie, Comisia de epidemiologie, Comisia de farmacologie clinică, toxicologie şi toxicodependenţă, Comisia de gastroenterologie, Comisia de gastroenterologie pediatrică, Comisia de genetică medicală, Comisia de geriatrie şi gerontologie, Comisia de hematologie, Comisia de igienă, Comisia de medicină alternativă, Comisia de medicină de familie , Comisia de medicină de laborator, Comisia de medicină de urgenţă şi dezastre, Comisia de medicină dentară, Comisia de medicină internă,Comisia de medicină legală, Comisia de medicina muncii, Comisia de microbiologie medicală, Comisia de nefrologie, Comisia de nefrologie pediatrică, Comisia de neonatologie, Comisia de neurochirurgie, Comisia de neurologie, Comisia de neurologie pediatrică, Comisia de obstetrică-ginecologie, Comisia de oftalmologie, Comisia de oncohematologie pediatrică, Comisia de oncologie medicală, Comisia de radioterapie, Comisia de ortopedie pediatrică, Comisia de ortopedie şi traumatologie, Comisia de otorinolaringologie, Comisia de paliaţie, Comisia de pediatrie, Comisia de pneumologie, Comisia de pneumologie pediatrică, Comisia de psihiatrie, Comisia de psihiatrie pediatrică, Comisia de radiologie imagistică medicală şi medicină nucleară, Comisia de medicină fizică şi de reabilitare , Comisia de reumatologie, Comisia de sănătate publică şi management , Comisia de transfuzii şi Comisia de urologie.

Actuala structură cuprinde 28 de comisii, respectiv: alergologie şi imunologie clinică, nataomie patologică, anestezie şi terapie intensivă, boli infecţioase, cardiologie, chirurgie cardiovasculară, chirurgie generală, chirurgie orală şi maxilo-facială, chirurgie pediatrică, chirurgie plastică, estetică şi microchirurgie reconstructivă, chirurgie toracică, chirurgie vasculară, dermatovenerologie, diabet zaharat, nutriţie şi boli metabolice.

Proiectul este în dezbatere publică până în 23 august.