Ministerul Sănătăţii: vaccinurile pot avea efecte adverse, dar nici unele nu sunt atât de severe ca bolile respective

Ministerul Sănătăţii a demarat recent campania „Vaccinurile salvează vieţi”, în urma creşterii alarmante a refuzului părinţilor de a-şi vaccina copiii, dar şi a numărului copiilor care nu vin la vaccinare, fie pentru că nu sunt înscrişi pe lista unui medic de familie, fie pentru că părinţii nu au domiciliu stabil, călătoresc mult în afara ţării şi migrează alternativ între judeţe învecinate. 

Consecinţele nevaccinării: de la şapte persoane diagnosticate cu rujeolă în anul 2015, la peste 1.900 de oameni confirmaţi cu această boală în 2016.

În cursul anului 2016, 1.969 de oameni s-au îmbolnăvit de rujeolă iar zece au murit din cauza bolii. Al zecelea deces din cauza rujeolei a confirmat de Ministerul Sănătăţii chiar la sfârşitul anului trecut. 

În anul 2016, epidemia de rujeolă a cuprins 33 de judeţe. Imensa majoritate a oamenilor confirmaţi cu rujeolă în anul 2016 nu au fost vaccinaţi deloc cu ROR, potrivit informaţiilor făcute publice de Centrul Naţional de Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibile. Creşterea numărului de îmbolnăviri este alarmantă faţă de anul 2015 când am avut doar şapte cazuri confirmate de rujeolă şi niciun deces.

În contextul scăderii continue a ratei de vaccinare cu ROR, dar şi cu alte vaccinuri obligatorii, ECONOMICA.NET vă prezintă răspunsurile Ministerul Sănătăţii la unele dintre cele mai frecvente şi spinoase întrebări ale părinţilor referitoare la vaccinare, publicate pe platforma desprevaccin.ro. 

Imunitatea câştigată prin vaccinare este mai bună decât cea obţinută fiind bolnav?

Ministerul Sănătăţii: Da. Bolile pe care le prevenim prin vaccinare au complicații grave, uneori debilitante şi cu efecte pe întreaga viaţă. Deşi vaccinurile nu sunt lipsite de riscuri (ca orice alt produs medical) şi pot produce reacţii adverse, acestea sunt rareori atât de grave şi extrem de rar se pot asocia exclusiv cu vaccinarea. Siguranţa vaccinării este asigurată de multiplele etape de control, studiile făcute înainte de licenţierea vaccinului, precum şi de sistemele de monitorizare ale reacţiilor adverse. Acestea arată la nivel global că vaccinurile sunt sigure şi eficiente, eliminând boli grave care continuă să omoare copiii şi adulţii nevaccinaţi.

Este adevărat că vaccinurile sunt însoţite de efecte adverse?

Ministerul Sănătăţii: Ca orice tratament medicamentos, şi vaccinurile pot avea efecte adverse, dar nici unele dintre acestea nu sunt atât de severe ca bolile respective. Durerea, febra moderată şi chiar unele efecte adverse grave, dar extrem de rare, trebuie să fie comparate cu consecinţele contactării bolii împotriva căreia se vaccinează. În cazul poliomielitei, de exemplu, aceste consecinţe pot include paralizia, iar unele boli „dezamorsate” prin vaccinare pot avea drept consecinţă chiar decesul.

Ministerul Sănătăţii adaugă că circulaţia cu virusul poliomielitic sălbatic se întâlneşte în Afganistan, Nigeria şi Pakistan.

Potrivit Institutului Naţional de Sănătate Publică, la 28 august 2015, au fost confirmate în Ucraina două cazuri de poliomielită paralitică cauzate de poliovirusul de tip 1 derivat vaccinal (cVDPV1), pe fondul reducerii severe a acoperii vaccinale în populaţie. Ambele cazuri sunt dintr-o regiune sud-vestică, la graniţa cu România, Ungaria, Slovacia şi Polonia. Există riscul ca acest virus să fie transmis în UE prin intermediul unei persoane purtătoare de virus, în special în zonele de frontieră cu Ucraina, unde există populaţii cu acoperire vaccinală redusă pe ambele părţi ale frontierei iar traficul de persoane este intens. Cu toate acestea, se consideră că riscul de apariţie a cazurilor paralitice este scăzut, datorită acoperirii vaccinale mari din statele membre UE. Nici „importul” de poliomielită nu poate fi exclus, mai ales în situaţia valului de imigranţi pe teritoriul Europei, cu procente mari de persoane provenite din ţările endemice (Afganistan, Pakistan, Nigeria), dar şi din zonele non-endemice, confruntate cu focare epidemice în ultimii ani (Siria, Somalia, Etiopia, Kenya şi Camerun). Reapariţia circulaţiei de poliovirus sălbatic de tip 1 (WPV1) în apele reziduale din Israel şi Palestina a obligat Israelul să reia în 2014, vaccinarea cu vaccin oral (bivalent – OPV1 şi 3). 

Copiii primesc prea multe vaccinuri prea devreme?

Ministerul Sănătăţii: Sistemul imunitar al nou-născuţilor se confruntă simultan cu multe provocări. Din momentul naşterii, mii de bacterii diferite încep să trăiască pe suprafaţa intestinelor bebeluşilor. Având răspunsuri imune rapide la aceste bacterii, ei le împiedică să invadeze sistemul circulator şi să cauzeze boli grave. De fapt, bebeluşii sunt capabili să răspundă la milioane de viruşi şi bacterii diferite, deoarece au miliarde de celule imunologice care circulă în organismele lor. De aceea, vaccinurile făcute în primii doi ani de viaţă reprezintă “o picătură de apă dintr-un ocean” din ceea ce sistemul imunitar al unui copil întâlneşte şi administrează cu succes în fiecare zi.

Este bine să amânăm vaccinarea?

Ministerul Sănătăţii: Amânarea vaccinărilor va creşte perioada în care copiii sunt expuşi riscului de contactare a bolilor ce pot fi prevenite prin vaccinare. Câteva dintre aceste boli – cum sunt varicela, tusea convulsivă şi infecţia cu pneumococcus – încă sunt destul de frecvente. Chiar dacă programul de vaccinare poate părea oarecum rigid, el se bazează pe cele mai bune informaţii ştiinţifice disponibile şi este mai sigur decât programele alternative. Separarea, mărirea intervalelor dintre vaccinări sau stoparea vaccinurilor pun probleme, deoarece copiii vor fi sensibili la boli pe perioade de timp mai lungi. Momentul în care un copil trebuie să fie vaccinat este determinat prin punerea în balanţă a momentului în care copilul prezintă cel mai mare risc de contactare a bolii şi momentul în care vaccinul va general cel mai bun răspuns imun. În sfârşit, modificarea programului de vaccinare necesită vizite în plus la medic. În urma cercetărilor în care s-a măsurat nivelul de cortizol (hormon eliberat de organism ca răspuns la stres), s-a stabilit că cei mici nu sunt mai stresaţi dacă li se fac două injecţii în loc de una. Prin urmare, un număr mai mare de vizite la medic pentru injecţii individuale va pune copilul în mai multe situaţii stresante. În plus, asta implică un potenţial crescut de erori administrative, mai mult timp alocat vizitelor la doctor şi costuri mai ridicate.

Este adevărat că mulţi oameni dintre cei care contactează boli infecţioase au fost, de fapt, vaccinaţi?

Ministerul Sănătăţii: Nu. Cei mai mulţi oameni care suferă de boli evitabile prin vaccinare nu au fost vaccinaţi. Este adevărat însă şi că niciun vaccin nu oferă protecţie 100% şi de multe ori protocoalele de vaccinare nu sunt riguros respectate. De pildă, peste 90% dintre cazurile de rujeolă raportate în anul 2009 au primit mai puţin decât cele două doze de vaccin rujeolic recomandate.

Consultaţi la acest link platforma desprevaccin.ro, lansată recent de Ministerul Sănătăţii, în care specialişti din cadrul Ministerului de resort vorbesc pe larg despre consecinţele vaccinării şi nevaccinării.