Ministerul Transporturilor organizează luni dezbaterea publică privind privatizarea CFR Marfă
Conform unui anunţ al MT, şedinţa are pe ordinea de zi prezentarea şi discutarea observaţiilor şi propunerilor referitoare la proiectul de act normativ. La şedinţă au acces instituţiile publice, organizaţiile civice, precum şi orice persoane interesate.
Executivul a aprobat miercuri – 6 februarie, în primă lectură, strategia vizând privatizarea companiei CFR Marfă, urmând ca o Hotărâre de Guvern în acest sens să fie adoptată după obţinerea tuturor avizelor necesare, a declarat, zilele trecute, ministrul Transporturilor, Relu Fenechiu, precizând că se va încerca respectarea calendarului propus.
„Astăzi s-a aprobat într-o primă lectură Hotărârea de Guvern privind strategia de privatizare a companiei CFR Marfă. Decizia finală – hotărârea de guvern – va fi luată după parcurgerea etapei privind transparenţa decizională din administraţie şi după ce vom avea avizul Consiliului Economic şi Social (CES). Vom încerca să facem aceste proceduri cât mai repede pentru a nu întârzia calendarul pe care ni l-am propus”, a afirmat Fenechiu, după şedinţa de Guvern.
Ministrul a precizat că în această etapă consultanţii realizează studiul privind „testul investitorului prudent” – utilizat pentru a se decide dacă o investiţie va oferi o rată adecvată a profitului – şi că Ministerul Transporturilor pregăteşte echipa care se va ocupa de privatizarea CFR Marfă, din care vor face parte şi specialişti de la alte ministere cu atribuţii în domeniu.
„Sperăm din toată inima să respectăm termenele pe care ni le-am asumat cu FMI şi ca privatizarea să fie una reuşită. Pentru a nu da ocazia unor investitori neserioşi să vină la acest proces, am impus o taxă de participare la această procedură, în valoare de zece milioane de euro şi, de asemenea, procedura se va realiza în două etape. Este o preselecţie, după care doar cei preselectaţi vor participa la procedura în urma căreia, sperăm noi cel târziu pe 20 iunie, să avem desemnat câştigătorul licitaţiei”, a afirmat Relu Fenechiu.
CSAT a adoptat, în şedinţa din 5 februarie, proiectul pentru aprobarea strategiei de privatizare a CFR Marfă, solicitând privatizarea cu un investitor strategic.
Ministrul Transporturilor a anunţat că investitorii strategici interesaţi să preia pachetul majoritar de acţiuni la compania CFR Marfă vor trebui să plătească o garanţie de participare la licitaţie de zece milioane euro, condiţia fiind prevăzută pentru a fi descurajaţi investitorii neserioşi.
”Pentru a descuraja eventualii investitori neserioşi, garanţia de participare la licitaţie va fi de zece milioane euro, reprezentând 17% din valoarea nominală a acţiunilor CFR Marfă. Va fi o licitaţie cu oferte preliminare neangajate, iar apoi vor fi depuse oferte în plic de către investitorii strategici interesaţi de privatizare”, declara ministrul Transporturilor.
De asemenea, Relu Fenechiu a subliniat că au existat discuţii cu reprezentanţii FMI, Comisiei Europene şi Băncii Mondiale astfel încât datoriile CFR Marfă să fie şterse, iar infrastructura feroviară aflată în subordinea companiei să fie transferată la CFR SA – administratorul infrastructurii feroviare.
Şeful misiunii FMI, Erik de Vrijer, a declarat, pentru AGERPRES, că CFR Marfă reprezintă ”un punct cheie în programul cu instituţia financiară internaţională, are un rol cheie în sistemul de transport din România, face pierderi, are arierate, noi arierate”.
”Ar trebui să fie o companie profitabilă care să investească în traficul feroviar. Privatizarea CFR Marfă cu un investitor strategic este cea mai bună soluţie”, a susţinut el.
La rândul său, premierul Victor Ponta semnala, după întâlnirea cu delegaţia FMI, că la CFR Marfă trebuie tratată problema datoriilor istorice, pentru a nu fi considerate ajutor de stat, deoarece nu va veni nimeni să preia datoriile.
La finele anului trecut, CFR Marfă avea, conform datelor publicate de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF), o datorie de peste 411,8 milioane lei, din care 222,3 milioane lei provin din taxa pe valoarea adăugată, 176,8 milioane lei din dobânzi şi penalităţi de orice fel, peste 2,7 milioane lei din impozitul pe profit, 9,5 milioane lei din alte impozite şi taxe şi 418.000 lei din impozitul pe venitul din salarii.