ECONOMICA.NET prezintă o sinteză a propunerilor Ministerului Transporturilor pentru cele trei companii din subordinea sa.
Ce se întâmplă cu banii din executarea garanţiilor?
Una din principalele propuneri vizează stabilirea destinaţiei sumelor încasate din executarea garanţiilor la CNADNR şi CFR SA.
„Pentru asigurarea unui flux de numerar continuu necesar proiectelor, care să permită desfăşurarea lucrărilor corespunzător graficelor de execuţie, dar şi pentru respectarea angajamentelor contractuale, se impune, în regim de urgenţă, reglementarea cu exactitate a destinaţiei veniturilor încasate din executarea garanţiilor de bună execuţie, din executarea garanţiilor aferente sumelor reţinute, precum şi din penalităţile contractuale şi dobânzile de întârziere în executarea contractelor, după modelul legislaţiei aplicabile pentru proiectele ex-ISPA şi PHARE finanţate de Uniunea Europeană”, spun realizatorii proiectului.
De asemenea, sumele obţinute din executarea garanţiilor vor fi considerate venituri proprii ale celor două companii, conform proiectului.
Personal nou şi mai bine plătit
O altă propunere a Ministerului vizează recrutarea de noi angajaţi şi majorarea bugetului de salarii.
„Pentru a asigura implementarea proiectelor de infrastructură de transport este necesară recrutarea prin concurs de pe piaţa muncii de resurse umane superior calificate şi cu o remuneraţie corespunzătoare preţului muncii existent pe piaţă, iar pentru aceasta este nevoie în regim de urgenţă să fie creat cadrul legal pentru a asigura o politică de recrutare a resurselor umane şi de remunerare în acord cu cele menţionate mai sus pentru a evita blocaje în implementarea proiectelor şi riscul pierderii unor resurse de bani însemnate din bugetul fondurilor structurale alocat României în perioada 2014-2020″, se mai arată în proiectul MT.
Bani de la buget, în cazul popririi conturilor CFR si CNADNR
Pentru deblocarea activitătii celor două companii in cazul popririi conturilor acestora din cauza executărilor silite, Ministerul de resort propune alocarea de bani de la bugetul de stat, pentru efecturarea de plăti.
Executarea silită a sumelor datorate conform titlurilor executorii, prin înfiinţarea de popriri pe veniturile proprii ale CNADNR si CFR SA determină blocarea activităţii acestora, cu consecinţe grave asupra activităţii acestora si asupra implementarii proiectelor de investiţii, spun reprezentanţii MT care propun instituirea unor reglementări care să permită reîntregirea de la bugetul de stat a plăţilor efectuate din venituri proprii ale companiilor.
Schimbarea mecanismului de finanţare a proiectelor Metrorex
Realizatorii proiectului mai spun ca sursele de finanţare alocate în anul 2016 pentru investiţiile în infrastructura de metrou sunt insuficiente în raport cu necesarul, fapt ce conduce implicit la întârzierea termenului de finalizare a lucrărilor la obiectivele de investiţii „Magistrala IV- Metrou” cu termen de punere în funcţiune în trimestrul IV al anului 2016, Magistrala V. Metrou, Etapa I-A Drumul Taberei – Universitate, cu termen de punere în funcţiune în anul 2017, precum şi întârzieri majore în demararea achiziţiei serviciilor de consultanţă exproprieri şi începere lucrări de structură staţii şi tunele, cu consecinţe directe în respectarea termenului de punere în funcţiune a Magistralei „Legătura reţelei de metrou cu Aeroportul Internaţional Henri Coandă – Otopeni„, programat pentru anul 2021.
„Întrucât mecanismul actual de deschidere a creditelor bugetare generează întârzieri în asigurarea plăţilor către executanţii de lucrări datorită sistemului greoi de asigurare cu resurse din bugetul de stat, aspect care conduce de cele mai multe ori la plata unor penalităţi/majorări de întârziere cu impact negativ asupra bugetului de stat, iar în acest context se impune schimbarea mecanismului de deschidere a creditelor bugetare prin trecerea la deschideri de credite bugetare pe bază de estimări pentru ca, ulterior creditele bugetare să fie justificate pe bază de documente justificative prin grija ordonatorului principal de credite”, mai spun realizatorii proiectului.
Proiectul de Ordonanta de urgenta – pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 84/2003 pentru înfiinţarea Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România – S.A. prin reorganizarea Regiei Autonome „Administraţia Naţională a Drumurilor din România”, pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă nr. 12/1998 privind transportul pe căile ferate române şi reorganizarea Societăţii Naţionale a Căilor Ferate Române, precum şi pentru aprobarea unor măsuri financiar – bugetare pentru anul 2016 – a fost publicat pe 21 iunie pe site-ul Ministerului Transporturilor.
Ministerul Fondurilor Europene (MFE) a lansat pe 30 mai apeluri de finanțare aferente Programului Operațional Infrastructură Mare cu un buget de 5,8 miliarde de euro pentru proiecte de dezvoltare a infrastructurii rutiere (3,27 miliarde de euro), feroviare (1,85 miliarde de euro) și de metrou (682 milioane de euro).
Programul Operațional Infrastructură Mare 2014-2020 este al doilea program ca mărime din UE, cel mai complex din România pe această perioadă de programare, cu o alocare totală de aproximativ 12 miliarde de euro pentru sectoarele de transport, mediu și energie.