Miniştrii de finanţe din zona euro susțin înăsprirea politicii fiscale în 2024 – surse Reuters
De asemenea, miniştrii vor informa că o consolidare fiscală graduală, determinată şi realistă fiscal este necesară pentru reconstruirea rezervelor fiscale (fiscal buffers) după cheltuielile publice ridicate din timpul pandemiei şi a crizei provocate de preţurile la energie. De asemenea, sunt necesare reforme structurale.
„În absenţa reapariţiei şocurilor provocate de preţurile la energie, vom accelera în zona euro retragerea măsurilor de sprijin din domeniul energiei, folosind economiile realizate pentru a reduce deficitele bugetare, cât mai curând posibil în 2023 şi 2024. Vom realiza anul viitor politica fiscală restrictivă în zona euro prin implementarea recomandărilor fiscale de către toate statele membre ale zonei euro”, potrivit sursei citate.
Acesta este în linie cu recomandările Consiliului Bugetar European (EFB), un organism consultativ independent înfiinţat pentru a evalua politica fiscală în cele 20 de ţări care au trecut la moneda euro şi a consilia Comisia Europeană. Acesta a apreciat că Guvernele din zona euro ar trebui să înăsprească politica fiscală anul viitor într-o măsură mai mare decât se preconizează în prezent, pentru a ajuta Banca Centrală Europeană în lupta sa cu inflaţia ridicată şi a evita o situaţie în care dobânzile sunt ridicate mult prea sus. Executivul comunitar se aşteaptă ca, în 2024, guvernele din zona euro să reducă sprijinul fiscal oferit economiei cu 0,8% din PIB, însă Consiliul Bugetar European este de părere că poziţia fiscală generală a zonei euro va rămâne una susţinătoare chiar şi după această înăsprire.
În condiţiile în care deja a început consolidarea, efectul inflaţiei ridicate şi costurile de împrumut mai ridicate trebuie soluţionate pentru ca în timp să fie reduse deficitele bugetare şi nivelul ridicat al datoriilor, consideră miniştrii de Finanţe din zona euro.
„Este necesară o consolidare fiscală graduală, determinată şi realistă fiscal pentru întărirea sustenabilităţii şi reconstruirea rezervelor fiscale, pentru a ajunge la o creştere economică sustenabilă mai ridicată. În acelaşi timp, implementarea reformelor structurale rămâne un obiectiv esenţial”, se spune în document.
Începând de la mijlocul anului trecut, Banca Centrală Europeană a majorat rapid dobânzile pentru a contracara o inflaţie ridicată şi este interesată ca politica fiscală să nu lucreze împotriva politicii sale monetare. În acest sens, guvernele din zona euro ar urma să elimine subvenţiile la energie în acest an, ceea ce ar însemna retragerea unui sprijin fiscal echivalent cu aproximativ 1,25% din PIB.