În scrisoarea consultată de Reuters, miniştrii de Finanţe din Marea Britanie, Franţa, Germania, Italia şi Spania susţin că, deşi legislaţia fiscală este apanajul suveranităţii unui stat, ţările trebuie să respecte regulile internaţionale.
‘Deşi înfiinţarea unui sistem de taxe modern, competitiv şi robust este unul din pilonii esenţiali ai suveranităţii unui stat, este important ca drepturile guvernului SUA asupra politicii fiscale interne să fie exercitate într-o manieră care să respecte obligaţiunile internaţionale pe care şi le-a asumat până acum’, se arată în scrisoarea miniştrilor europeni de Finanţe.
‘Includerea anumitor prevederi internaţionale, mai puţin convenţionale, în domeniul fiscal ar putea contraveni cu tratatele privind dubla impozitare semnate de SUA şi riscă să aibă un impact negativ major asupra comerţului internaţional’, se mai arată în scrisoarea semnată de actualul deţinător al postului de ministru german de Finanţe, Peter Altmaier, ministrul francez de Finanţe, Bruno Le Maire, omologul său italian, Pier Carlo Padoan, ministrul spaniol al Bugetului, Cristóbal Montoro, şi cancelarul britanic, Philip Hammond.
La începutul acestei luni, Senatul SUA a adoptat o reformă istorică a fiscalităţii şi o reducere semnificativă a impozitelor. Textul, adoptat cu un scor strâns, de 51 de voturi la 49, mai trebuie armonizat până la sfârşitul anului cu versiunea adoptată la 16 noiembrie de Camera Reprezentanţilor. Conform prevederilor textului, impozitul companiilor va trece de la 35% la 20%. Toate categoriile de contribuabili îşi vor vedea impozitele scăzând, chiar dacă efectul se va reduce progresiv în următorul deceniu.
Promotorii reformei au dat iniţial asigurări că scăderile de impozite se vor autofinanţa datorită creşterii economice, dar, potrivit experţilor unei comisii independente, circa 1.000 miliarde de dolari se vor adăuga la datoria publică actuală de 20.000 miliarde. Democraţii, minoritari în Congres, nu au putut opune decât o opoziţie simbolică, denunţând un text care ‘păcăleşte’ clasa mijlocie şi de care vor profita în primul rând companiile şi contribuabilii cei mai bogaţi.