Miniştrii Sănătăţii şi Finanţelor şi şeful CNAS caută soluţii la Guvern pentru taxa de clawback

Economica.net
28 05. 2012
guvern_palat_victoria__18080200

La discuţie participă şi noua conducere a Casei Naţionale a Asigurărilor de Sănătate, au declarat surse oficiale.

Guvernul a transmis Fondului Monetar Internaţional că va menţine taxa de clawback în industria farmaceutică, contestată şi la începutul acestei săptămâni de către producătorii de medicamente, prezentând acest sistem de taxare ca metodă principală pentru a evita acumularea de noi arierate în domeniu.

„Implementarea în continuare a taxei de clawback ne va ajuta să ne asigurăm că, faţă de industria farmaceutică, nu se mai acumulează arierate”, este angajamentul Guvernului inclus în ultima scrisoare de intenţie convenită cu Fondul Monetar Internaţional (FMI), la finalul misiunii din aprilie-mai, şi obţinută de MEDIAFAX.

Executivul susţine că arieratele aferente facturile înregistrate au fost integral eliminate şi că taxa de clawback a generat în primul trimestru al anului venituri de 282 milioane lei, care vor fi integral utilizate pentru a achita facturile neînregistrate, identificate în cursul exerciţiului de inventariere şi consemnate la sfârşitul anului trecut.

„Vom căuta să îmbunătăţim mecanismul taxei de clawback, în scopul de a facilita implementarea acesteia”, se mai arată în document.

Companiile din Asociaţia Română a Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM) şi cele ale Asociaţiei Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR) au reluat, luni, criticile faţă de această taxă, anunţând că vor retrage medicamentele compensate şi gratuite de pe liste dacă Guvernul nu va revizui taxa clawback, considerată nesustenabilă.

Potrivit ARPIM şi APMGR, deşi discuţiile din luna mai cu Ministerul Sănătăţii şi cu Ministerul Finanţelor, generate de intervenţia publică a premierului Victor Ponta în prima zi după învestire, au fost transparente şi constructive, nu s-a ajuns la o soluţie pentru suspendarea obligaţiilor de plată aferente trimestrului I din 2012 şi pentru revizuirea taxei clawback.

Continuarea impunerii taxei în forma actuală va avea consecinţe sociale şi economice deosebit de grave, susţin ARPIM şi APMGR, care cer public implicarea premiului Ponta, a ministrului de Finanţe, Florin Georgescu, a ministrului Economiei, Daniel Chiţoiu, şi a celui delegat pentru Mediul de Afaceri, Lucian Isar, pentru soluţionarea situaţiei create în trecut, dar cu efecte devastatoare în viitor, au anunţat reprezentanţii celor două asociaţii.

„Taxa clawback este nesustenabilă, iar cuantumurile impuse pentru trimestrul I al anului 2012 sunt relevante în acest sens. Încercarea de a forţa industria de medicamente să finanţeze întregul deficit din sistemul de sănătate nu poate duce decât la distrugerea acesteia, în detrimentul pacienţilor şi al economiei româneşti. Producătorii de medicamente generice nu dispun de sumele necesare pentru plata impunerilor din trimestrul I al anului 2012, ei neputând achita obligaţia de plată la data scadentă riscând astfel sancţiuni fiscale injuste. De aceea, cerem ca obligațiile de plată aferente trimestrului I 2012 să fie anulate”, a declarat preşedintele APMGR, Dragoş Damian.

Ministrul Sănătăţii a solicitat sprijinul premierului Victor Ponta pentru a rezolva problemele semnalate de producătorii de medicamente, luni urmând să fie convocată o întâlnire cu reprezentanţii Casei Naţionale a Asigurărilor de Sănătate şi ai Ministerului de Finanţe.

Sistemul clawback, introdus la finele anului 2009, prevedea că toţi producătorii de medicamente trebuie să contribuie la finanţarea sistemului public de sănătate cu o sumă reprezentând între 5% şi 11% din veniturile realizate din vânzarea produselor.

Companiile din domeniu au acuzat atunci că noua taxă este discriminatorie pentru agenţii economici prin suprafiscalizare, în timp ce Guvernul a admis că sistemul s-a dovedit nefuncţional deoarece nu a fost colectat decât aproximativ 5% din suma previzionată.

Ulterior, Guvernul a decis că firmele de medicamente vor fi obligate să plătească o taxă trimestrială raportat la valoarea consumului de medicamente, Casa Naţională de Asigurări Sociale urmând să comunice valoarea procentului conform unei formule matematice.

Producătorii de medicamente au reclamat însă în continuare că sistemul este deficitar, arătând, printre altele, că taxa clawback actuală se aplică inclusiv la TVA colectat pe vânzări de medicamente, ceea ce încalcă principiile Codului Fiscal.