Ministru finlandez: Nu vrem un „zid” între Nordul şi Sudul zonei euro

„Europa a fost divizată timp de aproape 50 de ani între Vest şi Est şi este inutil să fie divizată astăzi între Nord şi Sud. Nu vrem un nou Zid al Berlinului”, a declarat pentru cotidianul suedez Dagens Nyheter acest ministru cunoscut pentru poziţiile intransigente în favoarea unităţii zonei euro.

Declaraţiile sale au loc după trei zile de la o propunere a lui Timo Soini, liderul partidului Adevăraţii Finlandezi, de a „tăia” zona euro în două.

Stubb s-a eclarat convins că Grecia va rămâne în zona euro şi că Finlanda nu va pierde sumele pe care le-a împrumutat Atenei.

„Grecia va restitui (sumele împrumutate). Ei lucrează pe termen lung, iar noi sperăm că se vor pune pe picioare”, a subliniat el.

Cancelarul german Angela Merkel şi preşedintele francez François Hollande urmează să se întâlnească joi la Berlin pentru a discuta o solicitare a premierului grec Antonis Samaras de a obţine „o bulă de aer” în cadrul programului de austeritate.

Pe de altă parte, Germania şi cele trei state baltice au atras atenţia Uniunii Europeană (UE) împotriva unei rupturi în Europa între Nord şi Sud, într-un moment în care criza datoriilor subminează încrederea dintre ţările membre, într-o scrisoare dată publicităţii joi la Vilnius.

„Încrederea între vecinii europeni şi încrederea în Europa, proiectul nostru comun, sunt baza comunităţii noastre”, scriu miniştii semnatari ai scrisorii.

„Cooperarea în Europa nu este un lucru pe care să-l luăm de-a gata, aşa cum ne aminteşte criza. Aceasta a devenit o criză profundă de credibilitate şi încredere”, apreciază ei.

Miniştrii de Externe Guido Westerwelle (Germania), Audronius Azubalis (Lituania), Edgars Rinkevics (Letonia) şi Urmas Paet (Estonia) au subliniat că „dezechilibrele care s-au produs nu se limitează la cele ale economiilor naţionale din zona euro. Există totodată un decalaj în creştere între dezbaterile naţionale asupra Europei”.

„După două decenii de la prăbuşirea Zidului Berlinului, un nou clivaj ameninţă să divizeze continentul, de această dată între Nord şi Sud”, au subliniat miniştrii, care urmează să se reunească joi după-amiaza la Riga pentru a discuta despre probleme regionale, inclusiv în domeniul apărării şi energiei.

Miniştrii au salutat „reformele reuşite” în ţările baltice. Dur afectate de criza mondială, aceste state reiau în prezent o creştere economică, în schimbul unui preţ plătit printr-o austeritate severă.

În opinia miniştrilor, pentru ca Uniunea Monetară să poată să se adapteze mizelor viitorului, este necesar ca aceasta să fie „completată printr-o cooperare economică şi bugetară mai strânse”.

Miniştrii au denunţat totodată ca „odios” Pactul de neagresiune semnat de către Germania nazistă şi Uniunea Sovietică în urmă cu exact 73 de ani. Fosta Uniune Sovietică a atacat Polonia în septembrie 1939, după care a anexat ţările baltice în 1940.

Acest pact a „deschis calea unei politici nedrepte şi inumane, care a provocat un dezastru la o scară catastrofală în Europa”, subliniază miniştrii.