Ministru: „Nu mai putem plăti. Trebuie să închidem din şantiere”
Maria Grapini a explicat că, în primul semestru al acestui an, ministerul a avut pentru investiţii în turism un milion de lei, în condiţiile în care valoarea lucrărilor începute este de 350 de milioane de lei, Guvernul fiind nevoit să închidă şantiere la care nu a fost asigurată finanţarea.
‘N-am putut să plătesc nimic până acum. Am centralizat toate lucrările în turism începute, le-am ordonat în funcţie de stadiul de execuţie a lucrării şi a valorii de plată necesare pentru finalizare. Dacă vom primi bani la rectificare, dar din păcate nu ne aşteptăm la foarte mulţi bani sau poate chiar deloc’, a spus Grapini, adăugând că va prima impactul economic în zonă.
‘Aceste investiţii au fost pornite de primării. Sunt contracte şi facturi neplătite între constructori şi primării. Investiţiile trec în administrare locală, nu sunt ale ministerului. A fost un contract care a indus în eroare foarte mulţi primari, şi aici văd eu imoralitatea fostului guvern, pentru că a lăsat toată lumea să facă licitaţii pe lucrări foarte mari şi le-a scris un contract cadru prin care se vor finanţa funcţie de alocarea bugetară, ceea ce nu-i acoperă acum pe săracii primari şi sunt ameninţaţi cu insolvenţa de firmele de construcţii. Mă doare sufletul că aceste firme de construcţii pun în pericol nişte locuri de muncă, nişte firme care au subcontractat. Aş vrea să le rezolv, dar a fost şi fără cap să avem 147 de kilometri de pârtie împărţite în 127 de pârtii. Derdeluşuri, nu pârtii (…) Noi, Guvernul, suntem într-o dificultate că trebuie să închidem toate aceste şantiere la care nu a fost asigurată resursa’, a afirmat Maria Grapini.
Potrivit primarului municipiului Câmpulung Moldovenesc, Mihăiţă Negură, investiţia în primul tronson al pârtiei este finalizată în proporţie de 80%. În opinia sa, finalizarea pârtiei de schi de pe versantul de nord al Masivului Rarău este o problemă vitală pentru viitorul municipiului Câmpulung Moldovenesc, ce ar reprezenta o importantă sursă de venituri pentru administraţia locală şi pentru populaţie, industria turismului fiind în momentul de faţă singura şansă de dezvoltare a acestei zone a judeţului.
El a subliniat că, în ultimii ani, au fost închise mai multe unităţi industriale din municipiu, motiv pentru care câmpulungenii, dar şi locuitorii din comunele limitrofe găsesc tot mai greu un loc de muncă.
Pentru finalizarea primului tronson al pârtiei, care va avea o lungime de 2,8 kilometri, mai este nevoie de 21,25 milioane de lei. Investiţiile ce s-au făcut până acum la pârtie se află în conservare. Primarul a spus că valoarea totală a investiţiei în primul tronson al pârtiei de schi de pe Masivul Rarău se ridică la 71,1 milioane de lei. Potrivit proiectului, lăţimea acestei pârtii variază de la 30 de metri, în zona de plecare, la 80 de metri în zona de sosire. Panta medie a acestui tronson este de 16,6%, încadrându-se într-o pârtie de categorie uşoară spre medie.
”Pentru că această investiţie nu este valorificată şi pusă în funcţiune Primăria trebuie să cheltuiască lunar o sumă destul de consistentă pentru a asigura paza obiectivului, să acopere cheltuielile cu combustibilul pentru a verifica investiţia în întregime pe cei trei kilometri şi să achite costurile cu reviziile care se execută în perioada de conservare, care se ridică la 11.100 lei pentru o revizie”, a spus Mihăiţă Negură.
El a afirmat că, dacă ar primi sumele de bani necesare pentru finalizarea primului tronson al pârtiei, s-ar putea continua cu finanţarea celui de al doilea tronson al pârtiei. Acesta ar urma să aibă o lungime de aproximativ 1,7 kilometri, o pantă medie de 21,5% şi va avea lăţimea medie de 35,2 metri. În cadrul acestui proiect este prevăzută şi construcţia unei telegondole pe o lungime de 1,4 kilometri. În opinia primarului, finalizarea în întregime a pârtiei de schi din Masivul Rarău nu este o chestiune opţională, ci una ”de-a dreptul vitală” pentru prezentul şi viitorul întregii zone turistice a municipiului Câmpulung Moldovenesc.