Ministrul Agriculturii: Nu vom abandona acest procent de minimum 51% produse româneşti în supermarketuri

Economica.net
18 04. 2018
made_in_romania_87654567_17144200

‘Nu vom abandona acest procent. Sub nicio formă nu vom abandona acest procent de minimum 51%, pentru că iată avem o dovadă clară că supermarketurile acceptă acest lucru. Iata că un supermarket cum este Kaufland doreşte să fie peste 60%, de ce să nu susţinem 51% produse româneşti’, a spus ministrul Agriculturii, întrebat despre stadiul discuţiilor cu Comisia Europeană (CE) pe legea privind comercializarea produselor alimentare.

Acesta a precizat că proiectul privind 51% produse româneşti în supermarketuri este în discuţie cu CE pentru câteva detalii referitoare la condiţiile tehnice ce trebuie îndeplinite şi care trebuie să respecte prevederi juridice.

‘Din acest punct de vedere ne-am pus de acord cu exprimările juridice necesare în aşa fel încât claritatea să fie la ea acasă. Acestea au fost clarificate, mai ales că ieri (marţi, 17 aprilie, n.r.) în reuniunea de la Luxemburg s-a pus problema, de către comisarul Hogan, a directivei care presupune combaterea practicilor comerciale neloiale şi acest act normativ (Legea 150/2016 privind comercializarea produselor alimentare n.r.) pe această traiectorie se înscrie. Iată că şi România este în pas cu vremea şi România este în pas cu interesul şi a celorlalte state în aşa fel încât să avem o reglementare comună şi convenabilă pentru toţi. Asta înseamnă că momentul în care închei un contract cu un fermier nu ai voie, cum se practica până acum, nu ai voie să schimbi condiţiile de contract unilatral. Asta înseamnă că în momentul în care au comandat produsul respectiv trebuie să îl iei, asta înseamnă că dacă nu ai vândut produsul respectiv de la raft nu trebuie să fie penalizat fermierul. Este treaba ta ca şi comerciant’, a explicat ministrul Agriculturii.

Comisia Europeană are în lucru un proiect de Directivă care interzice practici comerciale neloiale precum plăţile întârziate pentru produsele alimentare perisabile, anulări ale comenzilor în ultimul moment, modificări unilaterale sau retroactive ale contractelor şi obligarea furnizorului să plătească pentru produsele pierdute sau nevândute.

Potrivit unui comunicat al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, remis marţi AGERPRES, Directiva ar putea fi aprobată în perioada în care România va deţine preşedinţia Consiliului UE (începând cu 1 ianuarie 2019 pentru o perioadă de 6 luni, n.r.).

Adoptarea finală de către Parlament a proiectului de Directivă este precedată de o serie de etape de lucru, cum ar fi: prezentarea detaliată în cadrul reuniunilor Comitetului special pentru Agricultură (23 şi 30 aprilie 2018), discutarea în Consiliu, în cadrul grupurilor de lucru la nivel de experţi (23 mai 2018), prezentarea unui raport de progrese la Comitetul special pentru Agricultură (iunie 2018), sub preşedinţia Austriei se vor continua activităţile în cadrul grupurilor de experţi (iulie 2018) iar în perioada preşedinţiei României se estimează posibilitatea încheierii negocierilor şi adoptarea Directivei.

Comisia Europeană a lansat pe 15 februarie 2017 o procedură de infringement împotriva României în privinţa comerţului cu amănuntul al produselor agricole şi alimentare pe motiv că reglementările lor naţionale nu corespund legislaţiei UE.

În România, se solicită marilor retaileri să achiziţioneze cel puţin 51% din produsele agricole şi alimentare de la producătorii locali, ceea ce provoacă temeri la nivel european privind respectarea principiului liberei circulaţii a bunurilor. Aceeaşi lege cere retailerilor să promoveze produsele de origine românească, restricţionând deciziile lor comerciale referitoare la ce produse să fie plasate în ofertă, ceea ce contrazice libertatea de stabilire (articolul 49 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene).

Legea 150/2016 privind comercializarea produselor alimentare, potrivit căreia magazinele mari sunt obligate să expună la raft 51% produse româneşti provenite de pe lanţul scurt, a fost aprobată la începutul lunii iunie 2016 de Camera Deputaţilor, ca for decizional, iar în luna iulie a fost promulgată de preşedintele Klaus Iohannis.