Ministrul Agriculturii vrea consens politic pe infrastructura de irigaţii dacă nu obţine fonduri prin planul Juncker

„Rămâne problema infrastructurii principale de irigaţii, a staţiei de pompare şi a canalului magistral, care din păcate nu se pot reabilita din fonduri europene. Avem însă planul Juncker pentru care am aplicat şi noi pentru un proiect de un miliard de euro. Sper să avem succes, dar dacă nu vom avea, există deja în Parlament un proiect de lege şi dacă partidele politice vor ajunge la consensul politic pe care eu îl propun vom putea avea o suma suplimentară, în fiecare an, până în 2020, pentru infrastructura principală de irigaţii”, a declarat, pentru AGERPRES, ministrul Agriculturii.

Acesta a precizat că un răspuns din partea Comisiei Europene pe planul Juncker este aşteptat în luna septembrie a acestui an, iar dacă nu va exista resursa europeană, suma alocată anual va depinde de bugetul de stat „cât poate să suporte” şi de ceea ce va însemna „acel acord politic la care mă gândesc”.

Ministrul a subliniat că încă din 2012 s-au căutat soluţii pentru reabilitarea infrastructurii principale de irigaţii, iar pentru cea secundară au fost investite până în prezent numai din fonduri europene circa 140 de milioane de euro.

„Din anul 2012 şi până în prezent avem investiţi 140 de milioane de euro pentru reabilitarea infrastructurii secundare pentru o suprafaţă de peste 300.000 de hectare. Am deschis în urmă cu câteva zile o nouă măsură din PNDR pentru a primi proiecte pentru cei care s-au constituit în organizaţii de irigaţii şi după ce vom face şi aceste investiţii încă 400.000 de hectare vor fi reabilitate prin fonduri europene ca infrastructură secundară. Pentru prima dată avem o alocare uriaşă, adică 140 de milioane de euro plus 430 milioane de euro, respectiv 570 de milioane de euro pe proiecte care sunt în implementare sau pentru care primim proiecte în momentul de faţă. Cred că dacă putem merge în paralel cu cele două componente, infrastructură principală şi secundară, cu siguranţă în următorii ani vom rezolva şi această problemă legată de irigaţii”, a adăugat Constantin.

Şeful MADR a precizat că anul acesta deşi au fost contractate pentru irigaţii peste 300.000 de hectare, până în prezent au fost irigate doar 160.000 de hectare de culturi agricole, iar seceta a afectat deja o marte parte din culturile agricole.

„Au fost contractate în acest an 300.000 de hectare şi s-au irigat undeva la 160.000 de hectare. Marea problemă pe care o avem este legată de costul pe care trebuie să îl plătească fermierii şi pe de altă parte de infrastructura pe care o avem”, a adăugat oficialul MADR.

Directorul general al Agenţiei Naţionale de Îmbunătăţiri Funciare (ANIF), Florin Barbu, declara, la sfârşitul lunii iunie a acestui an, că solicitările fermierilor pentru irigarea terenurilor agricole în acest an nu depăşiseră 100.000 de hectare, deşi au fost contractate 330.000 de hectare, iar 823.000 ha erau efectiv pregătite pentru irigat.

„În prezent sunt viabile pentru irigaţii 1,5 milioane de hectare, din care 823.000 sunt efectiv pregătite pentru irigat, dar în momentul de faţă am avut solicitări şi am irigat doar pe 100.000 de hectare deşi avem contractate 330.000 de hectare. Prima umplere a canalelor s-a făcut de către ANIF şi a fost suportată din bugetul agenţiei. Canalele pe infrastructura principală, pe 823.000 de hectare, au fost pline şi cred că putea să irige toată lumea”, a explicat şeful ANIF în 29 iunie.

Acesta a precizat, la vremea respectivă, că ANIF a reuşit să cumpere în acest an energie electrică de pe bursă, de la BRM, la cel mai mic preţ, 154 de lei MWh, respectiv o cantitate de 90.000 de MWh, ceea ce a redus semnificativ costul apei pentru irigaţii.

În data de 15 iulie, MADR a deschis trei noi măsuri din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală /PNDR/ 2014 – 2020, cea mai consistentă din punct de vedere financiar fiind măsura destinată sistemelor de irigaţii, în cuantum de 435 milioane de euro, 370 milioane de euro reprezentând contribuţia europeană, iar restul de la bugetul de stat.

Fondul european de investiţii strategice (FEIS) din cadrul ‘planului Juncker’ poate deveni operaţional din luna septembrie, Comisia Europeană finalizând pregătirile în data de 22 iulie 2015.

Planul Juncker este cea mai importantă iniţiativă pentru impulsionarea creşterii economice şi crearea de noi locuri de muncă adoptată de actualul Executiv comunitar, fiind adesea considerat un nou plan Marshall. Fundamentul planului este FEIS, fond ce dispune în prezent de 16 miliarde de euro, sumă obţinută prin contribuţiile a 10 state din UE, la care se adaugă alte 5 miliarde puse la dispoziţie de BEI. CE doreşte să mobilizeze în total prin investiţii publice şi private circa 315 miliarde de euro pentru finanţarea de proiecte în numeroase domenii, inclusiv în infrastructura de transport şi în sectorul energetic.