„În cadrul discuţiilor cu omologul ungar, am abordat şi aspecte legate de restricţiile introduse la frontierele interne ale Uniunii Europene, pe fondul crizei generate de pandemia de COVID-19 şi am apreciat decizia părţii ungare de a permite, în contextul măsurilor adoptate începând cu 1 septembrie, tranzitarea teritoriului Ungariei de către cetăţenii români care se deplasează spre diverse state vest europene sau care revin în România, precum şi decizia de a permite în continuare circulaţia lucrătorilor transfrontalieri. Sperăm că relaxarea de către partea ungară a restricţiilor de călătorie va avea loc cât mai curând posibil. Am discutat, de altfel, acest aspect cu domnul ministru Szijjarto, dată fiind vecinătatea nemijlocită şi densitatea contactelor interumane dintre ţările noastre, ca buni vecini”, a afirmat ministrul Aurescu.
Şeful diplomaţiei a menţionat că „România îşi doreşte, în modul cel mai sincer, o abordare pozitivă a relaţiei cu Ungaria, care să se traducă prin cooperare şi rezultate concrete”.
„În cadrul vizitei efectuate la Bucureşti, pe 26 mai, de către colegul meu Peter Szijjarto, am discutat şi am convenit o serie de aspecte necesare pentru intrarea într-o etapă decisiv constructivă a dialogului politic româno-ungar. Şi astăzi am avut plăcerea să constat că există progrese în acest sens. Am vorbit şi convenit accelerarea procesului de creare a unei Camere de Comerţ româno-ungare pe care să o activăm, să devină funcţională cât mai repede, până la finalul acestui an. De asemenea, am discutat despre organizarea unei noi sesiuni a Comisiei Economice Mixte, care să aibă loc la Budapesta în toamna acestui an. Totodată, aşteptăm în continuare rezultate concrete cu privire la celelalte aspecte pe care le-am discutat şi convenit în timpul vizitei din mai, de la Bucureşti, şi anume, negocierea şi semnarea unui acord cu privire la stabilirea cadrului general privind finanţările acordate de la bugetul de stat ungar pentru proiecte desfăşurate în România şi semnarea Protocolului Comisiei mixte de specialitate româno-ungare de colaborare în domeniul minorităţilor”, a evidenţiat ministrul Aurescu.
Totodată, ministrul român a arătat că speră că în viitorul apropiat vom putea vorbi mai mult despre ceea ce uneşte cele două ţări.
„Despre viitorul european comun al ţărilor şi cetăţenilor noştri, despre oportunităţile unei cooperări întărite între cele două state vecine, care sunt parteneri atât bilateral, cât şi în cadrul Uniunii Europene şi NATO, precum şi în formate de cooperare regională foarte importante, pe care România şi Ungaria le susţin, cum este, de exemplu, Iniţiativa celor Trei Mări sau formatul Bucureşti (B9). Reiterez dorinţa sinceră de a construi, împreună cu Ungaria, o relaţie orientată spre viitor, de care generaţiile viitoare de cetăţeni români şi ungari să fie mândre şi faţă de care să se simtă responsabili. Europa de astăzi are nevoie, în regiunea noastră, mai mult decât oricând, de relaţii de bună vecinătate, de parteneriate solide, de relaţii dinamice şi constructive şi asta este ceea ce România îşi propune în relaţia cu Ungaria”, a subliniat Aurescu.
De asemenea, el a menţionat că inaugurarea conexiunii de autostradă A3-M4, care face legătura între cele două ţări, „este o dovadă concretă că România şi Ungaria pot construi împreună şi pot acţiona constructiv împreună, inclusiv în contextul dificil creat de această criză sanitară, în direcţia sporirii interconectărilor de transport, care au potenţialul de a facilita mobilitatea persoanelor şi mărfurilor şi de a genera creştere economică”.
„Între ţările noastre există un potenţial semnificativ de cooperare sectorială, care poate fi exploatat prin intermediul proiectelor de conectivitate, care contribuie la facilitarea contactelor între cetăţenii statelor noastre, la crearea de oportunităţi economice şi de dezvoltare pentru mediul de afaceri şi la promovarea relaţiilor de bună vecinătate. Conectivitatea reprezintă un motor al creşterii economice, al creării de locuri de muncă, al atragerii de investiţii, iar conexiunea de autostradă pe care o inaugurăm astăzi reprezintă un exemplu concret în acest sens”, a mai spus ministrul Bogdan Aurescu.