Ministrul de externe adjunct al Greciei: Ascensiunea euroscepticismului ar trebui să fie un semnal de trezire

Aceste obiective, urmate de preşedinţia elenă a Uniunii ce se încheie la sfârşitul lunii în curs, sunt modalităţi eficiente de a combate tendinţele antieuropene şi eurosceptice care au marcat cele mai recente alegeri europarlamentare. Kourkoulas percepe rezultatele înregistrate în Marea Britanie şi Franţa drept ‘semnale de trezire’ pentru forţele proeuropene, ‘care continuă însă să se bucure de o majoritate solidă în Parlamentul European’.

Pe de altă parte, Dimitris Kourkoulas consideră că evenimentele recente din Ucraina au darul de a ne reaminti tuturor că pacea, ‘care cu câteva generaţii în urmă era excepţia de la regula reprezentată de război’, este una dintre cele mai importante realizări ale integrării europene.

AGERPRES: Pentru început, vă rugăm să ne prezentaţi un scurt bilanţ al preşedinţiei elene a Uniunii Europene, ce urmează a se încheia la 30 iunie.

Dimitris Kourkoulas: În mod nesurprinzător, în această perioadă de profundă criză economică şi socială, am optat pentru priorităţi ce au avut în vedere să răspundă nevoilor şi îngrijorărilor cetăţenilor noştri, precum măsuri de impulsionarea creşterii şi crearea de locuri de muncă. Am încercat ca, la nivel european, să introducem decizii care să contribuie în acest sens în cadrul bugetului multianual al Uniunii. De asemenea, am avut în vedere implementarea Iniţiativei pentru ocuparea forţei de muncă în rândul tinerilor, dat fiind că aceştia sunt foarte greu loviţi de şomaj, nu numai în Grecia, dar şi în alte ţări.

Cel de-al doilea grup de priorităţi a fost legat de cadrul instituţional al zonei euro şi al Uniunii Europene ca întreg, iar aici am înregistrat un progres impresionant în ceea ce priveşte Uniunea Bancară – un pas foarte important în consolidarea întregii arhitecturi a euro. Cu beneficii imediate în termeni de reducere a ratelor de dobândă şi a creşterii încrederii în sistemul bancar din întreaga Uniune Europeană.

Cea de-a treia prioritate a fost legată de migraţie şi mobilitate. Noi credem că fenomenul migraţiei este o problemă importantă pentru întreaga Uniune Europeană. Pornind de la premisa că avem nevoie de o abordare cuprinzătoare, am întreprins măsuri concrete în domeniul cooperării, al supravegherii maritime, al consolidării Frontex. Dar ne dorim totodată să sprijinim şi ţările terţe, care fie sunt ţări de origine sau de tranziţie, în a combate mai eficient acest trafic cu imigranţi ilegali, care îşi pun de fiecare dată viaţa în pericol pe mare.

O a patra prioritate a fost politica maritimă globală. Noi credem că marea reprezintă o sursă foarte importantă de dezvoltare şi creştere şi sperăm că la summitul european din iunie şefii de stat şi de guvern vor cădea de acord asupra unei noi strategii europene de securitate maritimă. Per total, cred că am avut un parcurs impresionant şi cred că putem spune că suntem mulţumiţi de modul în care am gestionat preşedinţia prin rotaţie a Consiliului Uniunii Europene.

AGERPRES: Conflictul din Cipru este în prezent un conflict îngheţat, cu miză pentru această ţară membră a Uniunii Europene, dar şi pentru Grecia şi Turcia. Cum vedeţi evoluţia acestui caz şi cum evaluaţi aspiraţiile europene ale Ankarei?

Dimitris Kourkoulas: Ciprul nu este o problemă bilaterală sau trilaterală, ci este vorba despre un dosar internaţional. Există decizii adoptate la nivel de Uniune Europeană, rezoluţii ale Consiliului de Securitate al Naţiunilor Unite, ce condamnă ocupaţia unei părţi a unei ţări independente. Iar noi vom rămâne mereu fideli principiului inviolabilităţii graniţelor. În prezent, este în desfăşurare un proces menit să găsească o soluţie pentru acest dosar, iar Grecia încearcă să contribuie constructiv în acest sens. Noi încercăm să cultivăm relaţii de bună cooperare cu Turcia şi suntem în favoarea sprijinirii perspectivelor europene ale acestei ţări, în cazul în care Ankara îndeplineşte condiţiile necesare. Şi vom continua să menţinem aceste perspective deschise, în contextul în care atât Turcia, cât şi Uniunea Europeană ar avea de câştigat de pe urma unei eventuale aderări.

AGERPRES: Criza din zona de euro a avut multe efecte devastatoare în majoritatea ţărilor europene, dar Grecia a fost una dintre cele mai afectate state membre. Care este situaţia actuală şi care este sentimentul predominant al populaţiei?

Dimitris Kourkoulas: Criza a fost globală, dar ţara mea a suferit de pe urma ei poate mai mult ca oricare alta. Am pierdut 25% din PIB, avem niveluri foarte ridicate de şomaj, 27% şi 60% în rândul tinerilor, ceea ce este inacceptabil de mare. Dar am reuşit, datorită sacrificiului populaţiei, să obţinem rezultate impresionante în programul de ajustare fiscală, în reducerea deficitului, ce reprezenta 16% din PIB în 2009, la sub 3% în prezent. Iar tendinţa este una pozitivă. Bineînţeles, preţul plătit pentru criză este foarte ridicat, dar eu cred că, datorită reformelor structurale, economia elenă a devenit mai competitivă, iar acest lucru poate fi observat în numeroase domenii.

Populaţia a plătit un preţ foarte mare, dar cred că din ce în ce mai mulţi oameni încep să înţeleagă că aceasta a fost soluţia mai puţin costisitoare, pentru că cealaltă variantă – o ieşire din zona euro – ar fi avut urmări catastrofale. Şi cred că oamenii încep încet-încet să vadă luminiţa de la capătul tunelului şi că măsurile dau roade.

AGERPRES: Cum evaluaţi rolul şi prezenţa României în Uniunea Europeană de la intrarea acesteia, în 2007, alături de Bulgaria? Consideraţi că am fost acceptaţi prea devreme, după cum au lăsat de înţeles anumite state membre cu greutate ale Uniunii? Suntem pe calea cea bună?

Dimitris Kourkoulas: În primul rând, nu sunt de acord cu cei care spun că România şi Bulgaria au fost acceptate prematur. Am fost implicat personal în negocierile de aderare la Uniunea Europeană ale Bulgariei, pentru că pe atunci eram ambasador al UE la Sofia, şi cred că nu există nicio îndoială că a fost o situaţie de tip win-win. Cred că acest pas a consolidat stabilitatea regiunii, din punct de vedere geopolitic şi geostrategic. Dacă ne uităm la ce se întâmplă acum în Ucraina, cred că toată lumea înţelege că acceptarea României şi Bulgariei în familia noastră a fost o alegere înţeleaptă. Evident că aderarea este adesea urmată de dificultăţi, dar nimeni nu se poate aştepta ca aceste dificultăţi să dispară peste noapte. Este nevoie de timp. Personal, m-aş fi aşteptat la mai mult progres în anumite zone, dar cred că imaginea de ansamblu este una pozitivă, iar România şi Bulgaria au traversat criza fără pagube semnificative. O lecţie pe care toată lumea a învăţat-o de la criză este că reformele nu ar trebui întârziate, pentru că dacă amâni reformele plăteşti un preţ mai mare după aceea.

AGERPRES: Şi când estimaţi că vom intra în zona Schengen?

Dimitris Kourkoulas: Eu sper că foarte curând, iar Grecia sprijină România în acest parcurs. Noi nu credem că există vreun risc important legat de acest pas şi considerăm că ţara dumneavoastră şi-a îmbunătăţit într-o manieră impresionantă capacitatea de a-şi controla graniţele, înregistrând progrese şi în alte domenii. Pe scurt, noi credem că a venit vremea să primim România în zona Schengen.

AGERPRES: Ce părere aveţi despre modul în care gestionează Uniunea Europeană criza din Ucraina, în desfăşurarea chiar în timp ce vorbim la graniţa sa estică? Sunt sancţiunile economice ale UE şi SUA suficiente pentru a-l opri pe Vladimir Putin?

Dimitris Kourkoulas: Ne confruntăm în prezent cu tulburări generalizate, nu numai în Ucraina, dar şi în locuri precum Siria, Libia sau Irak. Consider că este vorba despre o volatilitate şi o instabilitate în vecinătatea noastră, iar acest lucru este îngrijorător. Sunt sigur că Uniunea Europeană va continua să contribuie la stabilizarea regiunii. Bineînţeles, noi suntem foarte hotărâţi să ne menţinem angajamentul faţă de principiile dreptului internaţional, mai ales de cel legat de integritatea teritorială, la care am făcut trimitere şi în cazul Ciprului. Deci cred că poziţia noastră este unanimă şi foarte clară şi că toată lumea din Uniunea Europeană încearcă să găsească o modalitate de a pune capăt crizei actuale într-o manieră paşnică şi politică.

AGERPRES: În fine, o ultimă întrebare legată de alegerile europarlamentare desfăşurate luna trecută. După cum am putut observa, ele au fost marcate de o ascensiune a partidelor antieuropene şi eurosceptice. În Marea Britanie şi Franţa astfel de formaţiuni s-au clasat chiar pe primul loc. Ce ar trebui să înţelegem din această situaţie?

Dimitris Kourkoulas: Cred că primul impact al acestei relative creşteri a forţelor eurosceptice din cadrul Parlamentului European, cu toate că trebuie menţionat faptul că forţele proeuropene continuă să se bucure de o majoritate confortabilă în această instituţie, va fi acela al unui semnal de trezire pentru acestea din urmă, dar şi pentru instituţiile europene. Pentru a lucra mai mult şi mai eficient în direcţia principalelor îngrijorări ale cetăţenilor noştri, precum creşterea economică şi combaterea şomajului. Iar acestea cred că vor fi priorităţile viitoarelor instituţii şi personalităţi europene ce urmează a fi desemnate în următoarea perioadă. Însă sper totodată că această ascensiune a forţelor eurosceptice va fi un semnal de alarmă pentru noi toţi, inclusiv pentru media şi societatea civilă.

Ar trebui să le reamintim cetăţenilor noştri ce înseamnă această realizare foarte importantă a integrării europene pe care uneori o luăm de-a gata, ca fiind ceva ce ni s-ar cuveni. Iar dacă ne gândim la cazul Ucrainei, înţelegem că nu ar trebui să luăm niciodată de-a gata pacea. Uneori uităm că în trecut pacea era excepţia de la regulă, fiind doar perioada de tranziţie dintre două războaie. Deci, în concluzie, cred că una dintre cele mai mari realizări ale integrării europene este pacea, alături, evident, de democraţie, statul de drept şi libertatea de circulaţie. Aceste realizări istorice fac din Uniune un caz unic de integrare, nu doar pe plan economic.