„Faptul că în România sunt aprobate legi care în anumite cazuri reglementează domeniul energiei, asta nu este treaba noastră. Sunteţi un stat suveran şi intră în suveranitatea dumneavoastră să stabiliţi reglementările. Noi înţelegem că problema energiei este o problemă strategică şi de siguranţă naţională, niciodată nu am dorit şi nici nu dorim să comentăm reglementările dvs. interne. La fel, interesul nostru ar fi ca şi consorţiul austriaco-american să ia această decizie de investiţie. Şi pentru Ungaria s-ar deschide această posibilitate să achiziţionăm gaze din România, noi asta ne-am dori. Dar eu, în acest caz, pot să folosesc adverbul că ‘am dori’ deoarece nu suntem nici legislativ aici, nu putem adopta legi în locul Parlamentului României şi nu putem să facem investiţii aici în locul EXXON sau al OMV. Un singur lucru putem face, să încheiem contractele. (…) Firmele maghiare au încheiat deja contracte cu EXXON şi cu OMV, pe partea maghiară infrastructura e gata, conducta e gata, noi am făcut totul. De aici încolo pot să spun că din păcate nu depinde de noi, ci de ceilalţi trei aliaţi, de americani, de austrieci şi de România ca să putem cumpăra gaz de aici”, a precizat ministrul de Externe ungar, potrivit traducerii oficiale.
În apele teritoriale româneşti ale Mării Negre, companiile ExxonMobil şi OMV Petrom explorează împreună blocul Neptun, unde primele estimări arată existenţa unor zăcăminte de gaze între 42 şi 84 de miliarde de metri cubi.
În toamna lui 2018, directorul responsabil pentru operaţiunile de upstream de la OMV, Johann Pleininger, declara că la scurt timp după ce România va pune la punct un cadru de reglementare acceptabil pentru proiectul său de explorare din Marea Neagră, grupul OMV va putea da undă verde pentru o investiţie în valoare de un miliard de euro. Ulterior, directorul general de la OMV, Rainer Seele, a declarat şi el că grupul austriac a decis să amâne pentru 2019 decizia de investiţie în proiectul său offshore din Marea Neagră.