Ministrul de Interne: Indisciplina pietonilor, a bicicliștilor și viteza, principalele cauze pentru accidente în România

ministrul Afacerilor Interne, Lucian Bode, a declarat referindu-se la accidentele rutiere grave produse în ţară în ultimele zile „după tragedia de la Sibiu, de la Bacău, de la Bihor şi, acum, din Olt, dacă ne uităm pe o statistică, evident, din nefericire, România se află în vârful clasamentului european la numărul de persoane decedate în accidente rutiere. Raportându-ne la anul 2019, pentru că anul 2020 a fost un an atipic, pe care nu putem să îl luăm ca an de referinţă în ceea ce priveşte accidentele rutiere grave pe drumurile publice, am avut, spre exemplu, 8.125 de răniţi grav. Dacă ne raportăm numai la semestrul I din 2021, avem 1.667. Pe şase luni de zile, numărul accidentelor grave, al persoanelor decedate şi al răniţilor grav a scăzut, în raport cu anul 2019”.

El a precizat că au fost identificate cinci cauze principale generatoare de accidente rutiere. „Pe primul loc se află indisciplina pietonilor, pe locul doi viteza, trei – indisciplina bicicliştilor, patru – neacordarea priorităţii de trecere la pietoni, cinci – neacordarea priorităţii de trecere a vehiculelor. Cum reuşim să limităm aceste tragedii pe şosele? În 2019, pentru combatarea primelor cinci cauze generatoare de accidente rutiere grave la care am făcut referire, am aplicat 929.666 de sancţiuni contravenţionale. Practic, 48% din totalul sancţiunilor contravenţionale aplicate la nivel naţional pentru nerespectarea regulilor de circulaţie pe drumurile publice s-au aplicat în legătură cu cele cinci cauze generatoare de accidente grave. La fel s-a întâmplat şi în primul semestru al anului 2021, pentru combatarea primelor cinci cauze generatoare de accidente rutiere grave am aplicat 409 sancţiuni”, a menționat Lucian Bode.

Referindu-se la accidentele grave produse în România, în ultimele zile, Lucian Bode a precizat, de exemplu, că accidentul de la Bacău s-a produs pe un segment de drum cu vizibilitate foarte bună şi că, din primele cercetări la faţa locului, nu au fost identificate urme de frânare.

„Sigur că ne uităm la ce s-a întâmplat în Bacău, şapte morţi şi în continuare răniţi grav cinci; ce s-a întâmplat la Sibiu, patru morţi. Ne uităm şi la condiţiile de trafic. Spre exemplu, la Bacău, segmentul de drum pe care s-a produs accidentul este în aliniament, vizibilitatea foarte bună, timp de zi, fără restricţii. Din primele evaluări şi, sigur, vom prezenta public concluziile finale la faţa locului nu au fost identificate urme de frânare. Aşadar, conduita rutieră a conducătorilor auto este foarte importantă tot timpul în trafic. De aceea fac apel către toţi participanţii la trafic să circule cu prudenţă. (…) În ceea ce priveşte riscul rutier generat de conducătorii autovehiculelor cu volan pe partea dreaptă, pentru că am avut tragedia de duminică dimineaţa, din judeţul Bacău. Procentul din total accidente grave este de 1%, mai exact vorbim despre persoane decedate 35 în 2019, din 1.864 câte persoane au decedat în 2019, în urma accidentelor rutiere grave”, a explicat ministrul.

În Uniunea Europeană rata mortalității din accidente rutiere este la cel mai scăzut nivel din toate timpurile

Comisia Europeană a publicat în aprilie cifre provizorii privind accidentele rutiere mortale din anul 2020. Potrivit estimărilor, 18.800 de persoane și-au pierdut viața în urma unui accident rutier în cursul anului trecut, o scădere anuală fără precedent de 17 % față de 2019. Aceasta înseamnă că un număr de 4 000 de vieți au fost cruțate pe drumurile din UE în 2020 în comparație cu anul 2019. Scăderea volumelor de trafic, ca urmare a pandemiei de COVID-19, a avut un impact clar, deși nu poate fi măsurat, asupra numărului de accidente rutiere mortale.

În cursul deceniului precedent, între 2010 și 2020, numărul deceselor cauzate de accidente rutiere a scăzut cu 36 %, o scădere care nu atinge obiectivul stabilit pentru deceniul respectiv, și anume reducerea cu 50 % a numărului de decese. Cu toate acestea, cu 42 de accidente rutiere mortale la 1 milion de locuitori, UE rămâne continentul cu cele mai sigure drumuri din lume. Cu titlu comparativ, media mondială este de peste 180.

Potrivit cifrelor provizorii, 18 state membre au înregistrat o scădere record a numărului de accidente rutiere mortale în 2020. La nivelul UE, numărul deceselor a scăzut în medie cu 17 % față de 2019, deși reducerea a fost departe de a fi uniformă, cele mai mari scăderi (de 20 % sau mai mult) fiind observate în Belgia, Bulgaria, Danemarca, Spania, Franța, Croația, Italia, Ungaria, Malta și Slovenia. În schimb, cinci state membre (Estonia, Irlanda, Letonia, Luxemburg și Finlanda) au înregistrat o creștere a numărului de decese, deși numărul acestora tinde să fluctueze de la an la an în țările mici.

Pe o perioadă mai lungă de timp, numărul deceselor pe drumurile europene a scăzut cu 36 % între 2010 și 2020, ceea ce se situează sub obiectivul UE de 50 %. Numai Grecia (54%) a depășit obiectivul, fiind urmată de Croația (44 %), Spania (44 %), Portugalia (43%), Italia (42%) și Slovenia (42%). În total, nouă state membre au înregistrat scăderi cu 40 % sau mai mult.

Deși evoluția fără precedent constatată în 2020 a determinat anumite schimbări în clasamentul ratelor mortalității pe țări, cele mai sigure drumuri rămân în Suedia (18 /1 milion).

România, lider european în domeniul accidentelor

Din nefericire, dacă Suedia este cea mai sigură țară în privința accidentelor rutiere, România este la celălalt capăt al clasamentului înregistrând anul trecut 85 de decese la 1.000 de locuitori. Asta în timp ce media UE a fost de 42 de decese la un milion de locuitori.

Reducerea volumelor de trafic, ca urmare a pandemiei de COVID-19, a avut un impact clar, deși nemăsurabil, asupra numărului de accidente rutiere mortale. Cu toate acestea, datele preliminare arată că în SUA, de exemplu, numărul accidentelor mortale a crescut vertiginos în 2020, în pofida reducerii volumelor de trafic. Într-adevăr, statisticile înregistrate în unele țări ale UE indică, de asemenea, o creștere a comportamentelor mai riscante, în special excesul de viteză, în perioadele de restricții de deplasare a persoanelor.

Mersul cu bicicleta a cunoscut o creștere semnificativă în popularitate și numeroase orașe din întreaga lume au realocat (temporar) spațiu rutier cicliștilor și pietonilor. Această evoluție încurajatoare poate avea un impact pozitiv considerabil asupra calității aerului și a schimbărilor climatice și, în același timp, creează noi provocări în materie de siguranță rutieră.

La nivelul UE, aproximativ 70 % din accidentele rutiere mortale din zonele urbane implică participanți la trafic vulnerabili, printre care se numără pietonii, motocicliștii și bicicliștii. Abordarea siguranței rutiere în mediul urban este, prin urmare, un domeniu-cheie de interes, iar Comisia dorește să se asigure că siguranța rutieră este luată în considerare în toate etapele planificării mobilității urbane. Siguranța rutieră va fi un element important al noii inițiative privind mobilitatea urbană care urmează să fie prezentată de Comisie în cursul acestui an. În acest sens, două capitale europene, Helsinki și Oslo, au marcat o etapă importantă, ajungând la zero decese pentru pietoni și bicicliști în 2019, citând reducerea vitezei ca factor esențial pentru acest progres.