„Strategia este în lucru în interiorul ministerului. Într-un timp foarte scurt vom veni cu ea către instituţiile avizatoare. Ţinem cont de noile dezvoltări la nivelul Uniunii Europene unde se vorbeşte despre baza europeană a industriei de apărare. Exista o strategie care avea 580 de pagini şi era din păcate secretă. Consider că strategia trebuie să fie publică, pentru a putea discuta în mod corect, în mod onest, cu toţi factorii implicaţi despre strategia de dezvoltare a industriei naţionale de apărare şi despre felul în care ea răspunde interesului esenţial al României. Din această perspectivă, suntem în faza de avizare internă a acestei strategii şi vom ieşi cu ea în circuitul de avizare interministerial şi atunci va publică şi în consultare”, a afirmat Oprea, după terminarea discuţiilor din plenul Senatului, la Ora Guvernului, unde a fost prezent, la solicitarea Grupului parlamentar al Uniunii Salvaţi România (USR), scrie Agerpres.
Potrivit acestuia, în baza acestei strategii, se fac eforturi ca şi cele 22 de companii cu capital de stat să fie la fel de competitive precum cele cu capital privat, în condiţiile în care astăzi sunt 120 de societăţi care au licenţă pentru a putea lucra în industrie.
„În acest moment, sunt companii din industria de apărare care sunt performante. Am dat ca exemplu Uzina Mecanică Cugir, care la sfârşitul anului trecut a reuşit să plătească toate datoriile pe care le avea la furnizori, la bugetul de stat, şi care, cu un management performant, a reuşit să aplice inclusiv pe Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă şi să câştige un proiect pentru a se putea dota cu un parc fotovoltaic. Adică, acolo unde este management performant, se gândesc în viitor cum pot deveni şi mai competitivi. Nu este singura companie din domeniul industriei de apărare cu capital de stat care face performanţă astăzi. Avem încă patru memorandumuri şi mai sunt în lucru şi altele pentru a putea angaja mai mulţi lucrători în companiile din industria de apărare cu capital de stat, pentru că avem nevoie să putem lucra în schimburi. Pentru una dintre companii ţinta este de a putea ajunge la performanţa de a lucra 24 de ore, 7 zile pe săptămână, ceea ce înseamnă că este nevoie de patru schimburi, pentru că acolo se lucrează în şase ore. Producem în gama de muniţie de la calibrul mic până la calibru mare toată sau aproape toată gama de muniţie, total sau parţial, adică pe unele dintre produse suntem în lanţul de aprovizionare al altor companii sau cumpărăm diverse piese componente şi le integrăm în România”, a susţinut ministrul.
Oprea a subliniat că, din această perspectivă, industria de apărare cu capital de stat face progrese.
„Ne dorim să se întâmple lucrurile mult mai repede repede, de aceea am venit cu această iniţiativă – o ordonanţă de urgenţă pentru cooperarea industrială, astfel încât proiectele să poată să fie elaborate, definite şi puse în practică într-un timp cât mai scurt, ceea ce a rezultat din dezbaterile de astăzi. Şi un lucru cert pe care îl ştim cu toţii este că timpul nu ne este prieten de această dată şi că trebuie într-adevăr să exploatăm această fereastră de oportunitate pe care o avem şi, într-un timp cât mai scurt, să redevenim performanţi în industria naţională de apărare”, a adăugat şeful de la Economie.
El a precizat că schimbarea fundamentală oferită de această lege a cooperării industriale este că „vom putea privi în viitor, fiind activi, nu reactivi”.
„Totdeauna avem de recuperat pe zona de producţie pentru că producţia trebuie să satisfacă o nevoie, ştiu foarte bine – şi dumneavoastră cunoaşteţi foarte bine – planul de înzestrare a armatei. Dorinţa noastră ca industrie naţională de apărare este ca tot mai multe dintre produsele şi echipamentele de care are nevoie astăzi armata română şi celelalte ministere de forţă să le producem în România. Pe foarte multe dintre aceste produse suntem în discuţii avansate cu parteneri pentru a le putea produce în România. Schimbarea fundamentală va fi că prin această ordonanţă, prin această lege a cooperării industriale, vom putea privi în viitor, fiind activi, nu reactivi. Înainte, Legea offset-ului se aplica obligatoriu pentru tot ceea ce MAPN şi celelalte instituţii ale statului român achiziţionau. Deci, veneam după ce această achiziţie se întâmpla, cu offset-ul. Astăzi, prin noua propunere pe care o avem în Parlament, ordonanţă care îşi face efectul, lucrurile pot fi previzionate; discuţiile au loc înainte între Ministerul Economiei şi ministerele de forţă, împreună cu agenţia, astfel încât să ştim, să putem defini proiectul şi în momentul în care se face licitaţia pentru achiziţie să fie în acelaşi pachet şi partea de cooperare industrială, adică ceea ce producem în România în industria naţională de apărare”, a explicat oficialul.