Ministrul Energiei:Cei care se fac vinovaţi de dispariţia RAAN se prefac astăzi că nu înţeleg despre ce este vorba

Economica.net
28 05. 2016
grigorescu_energonomicsro_56311200_59032400

‘Situaţia Regiei Autonome pentru Activităţi Nucleare este un caz-şcoală atunci când vorbim despre cum se poate îngropa o companie de stat vitală pentru sistemul energetic. An după an s-au luat decizii greşite şi păguboase. Nu s-a intervenit nici măcar în ultima clipă pentru a se mai salva ce se mai poate salva, dar în schimb se plânge de grija companiei, după ce justiţia s-a pronunţat în favoarea falimentului chiar de către cei ar fi trebuit să aibă grijă să nu se ajungă aici. Cu tot regretul, trebuie spus că oricât de mult ne-am dori să salvăm RAAN, justiţia şi-a spus cuvântul. E o lecţie cât se poate de dură pe care, dacă nu o învăţăm, o vom repeta şi în alte cazuri (…) Cei care se fac vinovaţi de dispariţia RAAN se prefac, astăzi, că nu înţeleg despre ce este vorba sau strigă în gura mare că e în pericol securitatea energetică naţională. Se speculează şi se aruncă perdele de fum în speranţa că se vor crea tensiuni sociale în încercarea de a găsi un ţap ispăşitor pentru propriile greşeli. E necesară o schimbare de gândire şi acţiune în activitatea energetică dacă nu vrem să mai experimentăm astfel de falimente. Vă asigur că noi, la Ministerul Energiei, am înţeles acest lucru şi că acţionăm în consecinţă, în ciuda atacurilor nefondate la care suntem supuşi’, a afirmat Grigorescu.

Potrivit ministrului Energiei, România are un sistem energetic solid, însă în domeniul energetic nu trebuie să se acţioneze politic, iar speculaţiile nu sunt binevenite.

‘Poate ar fi momentul să pricepem că în energie nu se acţionează politic şi că o acţiune făcută sub presiune, astăzi, va fi plătită tot de noi ca societate mâine. Se fac prea multe speculaţii şi sunt prea multe decizii care au fost luate pe cu totul alte considerente decât cele legate de securitatea energetică. România are un sisteme energetic solid, dar nu ne permitem să ne jucăm cu el după bunul plac al unor interese locale sau particulare’, a subliniat ministrul Energiei.

Ministerul Energiei menţionează sâmbătă în comunicatul citat, că, în luna ianuarie a acestui an, instanţa s-a pronunţat favorabil în ceea ce priveşte falimentul Regiei Autonome pentru Activităţi Nucleare (RAAN). Decizia a fost suspendată în urma unui apel iniţiat de administratorul judiciar. Falimentul ar fi survenit după doi ani şi patru luni de la intrarea in însolvenţă a RAAN şi în urma unei serii lungi de nereguli, contracte păguboase şi lipsă de interes a celor care au condus aceasta companie în ultimii zece ani.

‘Au fost contractate mai multe împrumuturi la bănci care au fost direcţionate către achiziţii şi lucrări fără acoperire sau inutile. S-au acumulat datorii uriaşe şi nejustificate care au dus RAAN în insolvenţă. Managementul defectuos a continuat chiar şi pe perioada insolvenţei, fapt ce a împins spre faliment Regia. S-au recunoscut la masa credală datorii de 44,37 milioane de lei, fără acoperire legală, pretinse de o firmă a cărui patron este cercetat într-un dosar de evaziune fiscală, spălare de bani şi constituirea unui grup infracţional. Contractele şi zecile de acte adiţionale pe care firma în cauză le-a încheiat cu RAAN, în perioada 2009 – 2012, sunt acum în atenţia DIICOT. Directori ai Regiei sunt cercetaţi penal pentru abuz în serciviu şi pentru prejudicierea societăţii cu peste 23 milioane de lei. Iar aceste fapte sunt o mică parte din neregulile constatate, de exemplu, de Curtea de Conturi în rapoartele sale. În mod firesc, administratorul judiciar ar fi trebuit să denunţe astfel de contracte. Acest lucru nu s-a întâmplat, singura grijă a administratorului fiind încasarea onorariului de aproximativ 850.000 de dolari, doar în primul an de insolvenţă’, precizează ministerul de resort.

În ceea ce priveşte situaţia managementului ape grele pe întreaga perioadă de operare a unităţilor 1 – 4 de la CNE Cernavodă, acest lucru a făcut şi face obiectul mai multor consultări între Ministerul Energiei şi Ministerul de Interne – ANRSPS (Administraţia Naţională a Rezervelor de Stat şi Probleme Speciale) pentru identificarea unei soluţii organizatorice şi funcţionale care să efectueze această operaţiune, cu atât mai mult cu cât aceasta nu se poate desfăşura decât cu finanţare integral de la bugetul de stat.

Conform sursei citate, la ora actuală, contractul de depozitare în custodie a cantităţilor de apă grea achiziţionate la rezerva de stat încheiat între ANRSPS şi RAAN se precizează obligaţia RAAN de a depozita şi menţine cu titlu gratuit cantităţile de apă grea din rezerva de stat aflate în custodie. Deoarece procedura de intrare în faliment a RAAN este suspendată, mai întâi de toate, instanţa trebuie să lămurească situaţia juridica a RAAN.

‘Prevederile legislaţiei aplicabile în domeniul producerii, utilizării şi preluării la rezerva de stat a apei grele sunt clare şi definesc rolurile instituţiilor implicate în acest domeniu, în speţă Ministerul Energiei, Administraţia Naţională a Rezervelor de Stat şi Probleme Speciale, aflată sub autoritatea Ministerului Afacerilor Interne, sau alţi operatori cu atribuţii specifice. Am dori să mai facem o precizare necesară atunci când se discută despre cantităţile de apă grea necesare sistemului energetic naţional, despre depozitarea ei şi alte elemente de acest gen. Reamintim că aceste date sunt clasificate secret de stat şi că regimul lor specific are menirea de a proteja securitatea sistemului energetic. Orice speculaţie folosind astfel de date este lipsită de temei şi poate pune în pericol aspecte importante ale activităţii din zona nucleară. Nu este cazul să existe îngrijorări în acest domeniu, pentru că s-au luat şi se iau toate măsurile de protecţie, iar cei care îşi închipuie că rezervele de apă grea sunt tratate cu lejeritate se înşală’, se arată în punctul de vedere al Ministerului Energiei.

În cursul lunii februarie, Nuclearelectrica a anunţat faptul că a decis să cumpere combustibil nuclear de la o firmă din Canada, Cameco Inc, pentru că preţul a fost mai bun decât cel al Companiei Naţionale a Uraniului („CNU”). Nuclearelectrica a precizat, într-un comunicat de presă, că a încheiat în anul 2014 un contract de furnizare de pulbere sinterizabilă de UO2 cu Compania Naţională a Uraniului („CNU”) pentru o perioadă de 36 de luni la un preţ de 475 lei/kg UO2, preţ ce putea fi ajustat cel mult o dată la 12 luni, prin negociere, în situaţii justificate, încheindu-se în acest sens acte adiţionale la contract cu acordul părţilor.

Conform Nuclearelectrica, CNU a livrat, conform contractului, UO2 la preţul negociat de 475 lei/kg UO2 o perioadă de aproximativ 2 ani. În luna noiembrie 2015, CNU a notificat SNN că nu mai poate realiza livrarea de UO2 la preţul negociat şi agreat cu SNN de 475 lei/kg şi a pus în vedere SNN că nu va realiza livrarea efectivă de UO2 aferentă lunii decembrie 2015.

Pe 28 ianuarie, Tribunalul Mehedinţi a decis intrarea RAAN în faliment, la solicitarea comitetului creditorilor. Administratorul judiciar, Tudor şi Asociaţii, şi cel special, Ion Sârbulescu, au făcut apel la această sentinţă. Lichidator judiciar provizoriu fusese desemnată firma Euro Insol.

Ulterior, în data de 3 februarie 2016, Curtea de Apel Craiova a decis suspendarea provizorie a falimentului Regiei Autonome pentru Activităţi Nucleare (RAAN) până la soluţionarea contestaţiei depuse de administratorului judiciar şi de cel special. Decizia Curţii de Apel Craiova este fără cale de atac. Prin urmare, până la o decizie a instanţei cu privire la contestaţiile depuse, RAAN se întoarce în procedură de insolvenţă.