El a participat la lansarea celei de-a treia ediţii a Barometrului de Securitate Energetică, de către Institutul de Ştiinţe Politice şi Relaţii internaţionale „Ion I. C. Brătianu” al Academiei Române (ISPRI) şi Laboratorul de Analiză a Războiului Informaţional şi Comunicare Strategică (LARICS), bazat pe un sondaj realizat de către INSCOP Research în colaborare cu think-tank-ul Strategic Thinking Group.
Potrivit sondajului, o majoritate covârşitoare, respectiv 95,8% dintre respondenţi, sunt de acord ca statul să susţină financiar extinderea reţelei de distribuţie a gazelor naturale pe teritoriul României, chiar dacă acestea presupun investiţii mari.
„Mă bucur că politicile noastre, începute în urmă cu un an şi ceva, beneficiază de sprijinul populaţiei. Ceea ce mă bucură foarte mult pe mine este că percepţia românilor arată că este nevoie de dezvoltarea reţelelor de gaze naturale fără frica că ar exista posibilitatea ca importurile să crească şi să devenim dependenţi de importurile din Federaţia Rusă. Mă face să cred că politica pe care o avem în acest domeniu, de a finanţa în continuare gazul natural, chiar dacă în amestec cu hidrogen, suntem în direcţia bună”, a spus ministrul de resort.
Popescu a adăugat că, vinerea trecută, la Consiliul de miniştri UE, ţara noastră a obţinut includerea în regulamentul european a reţelelor inteligente de gaze în amestec cu hidrogenul.
„Vineri, la Consiliul de miniştri de la Lisabona am reuşit să modificăm Regulamentul de transport al energiei şi gazelor, să fie recunoscut de statele membre reţelele de transport europene în amestec gaz şi hidrogen şi ceea ce noi am propus în PNRR, acele reţele inteligente de transport gaz şi hidrogen, să fie recunoscute în regulamentul european, precum şi producerea de hidrogen nu doar din surse regenerabile, ci din surse low-carbon, adică din energie nucleară. Deci practic am reuşit ca România să-şi impună interesele strategice în Consiliul de miniştri”, a mai spus oficialul guvernamental.