‘E clar că există, cel puţin aşa arată modelarea noastră, există loc pentru industria nucleară şi pentru reactoarele 3 şi 4, mai în toate scenariile. Sigur, datorită şi unor condiţii particulare, pentru că noi deja am investit în aceste reactoare o sumă apreciabilă de bani, peste un miliard de euro cel puţin. Există deja infrastructură pentru care s-au plătit bani. Există o raţiune pentru care în mod particular acest proiect are sens. Are sens din punctul de vedere al decarbonizării’, a susţinut Grigorescu.
Potrivit acestuia, România are şi experienţa necesară pentru derularea acestui proiect.
‘Este una dintre resurse din a cărei exploatare ne întărim siguranţa energetică, pentru că avem un ciclu nuclear integrat, chiar dacă nu complet, cu o tehnologie nord-americană. Suntem singurii din regiune care avem această tehnologie şi această abilitate de a fi în continuare independenţi din acest punct de vedere’, a continuat ministrul.
Totodată, cărbunele va rămâne şi el o resursă importantă a mixului energetic românesc. ‘Cu siguranţă cărbunele va rămâne important, trebuie să ne fie clar acest lucru. Nu pentru că eu am dezvoltat, poate, în aceşti ani, o legătură particulară cu acest sector, este adevărat, însă eu cred în cărbune ca fiind unul dintre cei mai rezilienţi combustibili’, a susţinut Grigorescu.
Potrivit ministrului, chiar dacă în 10-15 ani cărbunele îşi va redimensiona ponderea, acest lucru nu înseamnă dispariţia companiilor care produc energie din această resursă.
‘Ar trebui să ne gândim şi să plănuim o transformare. Aceşti producători de energie nu trebuie priviţi legat exclusiv de o resursă, ci pur şi simplu o infrastructură industrială care are potenţialul de a se transforma’, a mai spus el.
În prezent, cărbunele asigură circa 30% din producţia naţională de electricitate din România, prin intermediul complexurilor energetice Oltenia şi Hunedoara.
În ceea ce priveşte resursa nucleară, aceasta asigură aproximativ 20% din energia electrică generată la nivel naţional, prin intermediul reactoarelor 1 şi 2 de la Cernavodă. România negociază în prezent cu compania chineză CGN realizarea reactoarelor 3 şi 4