Ministrul Energiei refuză să spună câtă energie electrică mai poate produce în realitate România, în condiţiile în care importăm masiv

La începutul lunii septembrie, Doru Vişan, secretar de stat în Ministerul Energiei, susţinea o prezentare cu titlul „Legislaţia de mediu şi energia în România: provocări şi viitor”. Relevant pentru momentul de faţă este partea din prezentare referitoare la programul de iarnă 2018-2019.

Acolo scrie că „în vederea stabilirii disponibilităţii efective a unităţilor dispecerizabile, prin Ordinul Ministerului Energiei a fost constituită Comisia interinstituţională de analiză a grupurilor energetice”.
„Rolul Comisiei este identificarea disponibilităţii reale de funcţionare a grupurilor energetice aferente fiecărui producător de energie electrică, astfel încât să avem o capacitate reală de producere a energiei electrice. Până la 30 octombrie, Comisia constituită va prezenta un Raport asupra stării grupurilor energetice din SEN”, scrie în prezentarea din septembrie 2018 a secretarului de stat.

În condiţiile în care, în acest an, pe fondul unui consum de peste 9.000 MW, România a ajuns să importe energie uneori şi peste pragul de 1.500 MW, am solicitat Ministerului Energiei să ne pună la dispoziţie acest raport, pentru a-l face public.
Ministerul a răspuns că datele din raport sunt doar pentru uzul instituţiei, iar publicarea lor ar putea distorsiona piaţa. Instituţia ne-a comunicat doar ce se vede deja: există posibilitatea ca, în anumite moemente, consumul de energie electrică să fie mai mare decât producţia.

Citeşte şi:

Greva spontană a minerilor de la CE Oltenia se extinde. Conducerea a cerut reluarea imediată a activităţii: „pot fi consecinţe grave asupra SEN”. Negocierile încep luni

Iată, integral, răspunsul Ministerului Energiei, aşa cum a fost trimis

„Comisia interinstitutionale de analiza a grupurilor energetice, infiinatata la nivelul ME, a avut drept scop determinarea posibilitatilor reale de functionare a capacitatilor de producere a energiei electrice instalate in SEN in vederea satisfacerii cererii de energie electrica, in conditii de calitate si siguranta in alimentare si cu respectarea legislatiei in vigoare, in perioada de iarna 2018 – 2019.

Diferenta dintre puterea instalata a grupurilor generatoare din SEN si puterea efectiv disponibila este constatata, an de an, la nivelul institutiei noastre, atunci (si nu numai) cand elaboram programul energetic de iarna.

Asa cum este mentionat in HG 773/2018, respectiv in Programul de iarna pentru perioada 1 noiembrie 2018 – 31 martie 2019, analizand valorile estimative medii lunare cuprinse in balanta de energii, s-a constatat că exista posibilitatea ca, in anumite perioade si situatii specifice, consumul in SEN sa nu fie acoperit din productia interna.

Raportul este un document de uz intern al ministerului, a fost elaborat cu sprijinul Transelectrica si ANRE, unitati cu atributii clare privind asigurarea sigurantei in functionare a SEN, iar transmiterea si publicarea Raportului poate conduce la distorsonarea pietei.

Informatiile disponibile ce ar putea fi publicate in Mass Media sunt cele ce se regasesc pe site-urile operatorului de transport si de sistem, precum si pe cel al autoritatii competente”.

Citeşte şi:

Primele detalii despre piaţa reglementată: energie de la Hidro şi Nuclearelectrica, la preţ de cost plus 5%, tarife stabilite de ANRE inclusiv pentru piaţa liberă

Care e de fapt problema

Datele din raport, dacă erau aduse la cunoştinţa opiniei publice,făceau lumină într-o chestiune care este acum destul de tenebroasă: care este fapt capacitatea reală, disponibilă de producţie de energie electrică a României?
Potrivit ultimelor date ale Transelectrica, extrase chiar din planul de dezvoltare a reţelei electrice de transport pentru perioada 2018-2027, puterea instalată în SEN era 24.700 MW, la data de 1 ianuarie 2018. Transelectrica precizează şi că aici „nu sunt incluse grupurile aflate în conservare şi grupurile retrase din exploatare pentru o perioadă mai mare de un an care se afla în reabilitare” dar „sunt incluse si grupurile aflate in probe tehnologice în vederea punerii in funcţiune”.

Iată puterea instalată defalcat pe tipuri de generare:

Cărbune 6.240

Hidrocarburi 5.789

Nucleară 1.413

Hidro 6.761

Eoliană 3.030

Fotovoltaică 1.375

Biomasă 130

În realitate însă, România nu îşi poate asigura necesarul de consum nici când acesta depăşeşte 9.000 MW, şi, dincolo de imponderabilitatea unor surse (nu batre vântul sau nu este suficientă apă), se pune întrebarea de fapt cât din această capacitate instalată raportată este şi disponibilă în realitate.

România importă constant energie electrică în orele de zi în acest an. Doar un exemplu: în dimineaţa zilei de 8 ianuarie, la ora 08.50, consumul era de circa 9.300 MW, dar producţia noastră era de doar 7.750 MW. Peste 1.500 MW, adică mai mult decât puterea ambelor reactoare ale centralei de la Cernavodă, se importau la acea oră.