Ministrul Energiei: România a învăţat o lecţie dificilă din modul cum a dezvoltat sectorul eolian şi fotovoltaic

Grigorescu a participat pe 17 şi 18 martie la Berlin Energy Forum, cea de-a doua ediţie a Dialogului privind Tranziţia Energetică.

‘La Berlin, în cadrul conferinţei privind tranziţia către o economie verde, am reafirmat faptul că fiecare trebuie să-şi aleagă propriul mix energetic. Nu putem ignora securitatea energetică şi continuitatea în aprovizionare, atunci când vorbim despre cum atingem ţintele de decarbonizare. Politicile trebuie să fie neutre din punct de vedere tehnologic, pentru a permite tuturor tehnologiilor să aibă o contribuţie reală, inclusiv cea a sectorului nuclear. Am amintit că România a depăşit deja ţinta pentru energia regenerabile prevăzută pentru anul 2020. Am învăţat o lecţie dificilă din modul cum am dezvoltat sectorul eolian şi fotovoltaic. Este important ca, pe viitor, adoptarea legislaţiei să fie precedată de evaluări corecte şi studii amănunţite pe impactul asupra zonei energetice’, a scris ministrul, vineri, pe Facebook.

Grigorescu se referă la faptul că investitorii din sectorul regenerabilelor au primit anii trecuţi subvenţii substanţiale, România având la un moment dat cea mai generoasă schemă din UE. Însă, odată cu impactul din ce în ce mai mare în facturile finale, subvenţiile au fost reduse.

Joi, secretarul de stat Cristian Buşu a anunţat că România a ajuns la o pondere de energie regenerabilă de 27%, depăşind încă de anul trecut ţinta asumată de 24% pentru anul 2020.

Capacităţile de producere a energiei electrice din surse regenerabile au ajuns la o putere instalată totală de 5.153 de MW la finele lunii ianuarie 2016, potrivit datelor centralizate de Transelectrica.

Astfel, în sistem existau parcuri eoliene cu o putere de 3.129 de MW, panouri fotovoltaice cu o capacitate totală de 1.336 de MW, microhidrocentrale de 585 de MW şi proiecte pe bază de biomasă cu o putere cumulată de 103 MW.

La sfârşitul anului trecut, figurau în sistem capacităţi de producţie a energiei regenerabile de 5.142 de MW, conform Transelectrica.

Producătorii de energie regenerabilă primesc gratuit certificate verzi, pe care le vând pe o piaţă specializată, pentru un câştig suplimentar faţă de energia propriu-zisă. Aceste certificate verzi sunt plătite de toţi consumatorii din România, inclusiv de către populaţie, în factura finală la electricitate.

Pentru anul 2016, cota obligatorie de energie electrică produsă din surse regenerabile de energie, care beneficiază de sistemul de promovare prin certificate verzi, este de 12,15% din consumul final brut de energie electrică, potrivit unei Hotărâri adoptate de Guvern în şedinţa din 30 decembrie 2015. Cota pentru acest an este mai mare decât cea pentru 2015, care a fost stabilită la nivelul de 11,9%.

‘În cazul în care se iau în calcul şi acordurile pentru exceptare emise până la sfârşitul anului 2015 (circa 7.000 GWh) şi în 2016 (circa 1.000 GWh, suplimentar faţă de anul 2015), impactul certificatelor verzi în factura consumatorilor finali de energie electrică ne-exceptaţi (populaţie şi IMM-uri) va înregistra o creştere de la 35 lei/MWh, la circa 43 lei/MWh’, potrivit unui comunicat al Executivului, emis la finele anului trecut.

Nivelul aprobat al cotei obligatorii pentru 2016 are în vedere atingerea obiectivului naţional privind ponderea energiei din surse regenerabile de energie în consumul final brut de energie şi a fost stabilit în baza scenariilor transmise de Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE). Acest obiectiv se va realiza prin limitarea vânzării de certificate verzi de către producătorii de energie electrică din surse regenerabile la o valoare de circa 60% din totalul certificatelor emise, potrivit deciziei Guvernului.

Pe de altă parte, producătorii de energie regenerabilă spun că deciziile autorităţilor duc la imposibilitatea de a-şi mai vinde certificatele verzi, prin urmare multe firme din acest sector vor ajunge la faliment. AGERPRES/(AS – autor: Florentina Cernat, editor: Nicoleta Gherasi)