Ministrul Energiei: România are nevoie de gazele din Marea Neagră pentru a se conforma Green Deal

„Green Deal, Pactul Verde european, este subiectul fierbinte al acestui an. Prin Green Deal, Uniunea Europeană îşi propune reducerea cu 55% a emisiilor de dioxid de carbon până în 2030, o ambiţie foarte mare la care România a accesat şi cred că putem să-i facem faţă. Pentru 2050, UE are o ambiţie şi mai mare, să atingem o neutralitate din punctul de vedere al emisiilor”, a spus ministrul, în deschiderea forumului „Importanţa geostrategică şi economică a Mării Negre în actualul context european”, organizată de publicaţia Financial Intelligence.

Popescu a subliniat că, pentru România, care îşi asigură 25% din energie utilizând cărbunele, atingerea acestor ţinte înseamnă foarte mult de lucru.

„Am lansat în dezbatere publică Planul Naţional Integrat de Energie şi Schimbări Climatice, unde România şi-a asumat o ţintă foarte ambiţioasă de 30,7% pentru energia regenerabilă în anul 2030. Sigur, poate că se întreabă unii de ce este sub media europeană de 32% sau de ce am crescut de la 24% la doar 30%. Cred că este o ţintă foarte ambiţioasă şi realistă, care poate fi atinsă. România trebuie să-şi asume ţinte realiste pe care le poate duce la îndeplinire. Dacă ne gândim că în 2027-2028 o parte din capacităţile actuale de regenerabile ies din uz, atunci 30% este o ţintă chiar ambiţioasă, pentru că trebuie să putem în loc şi ce-am avut şi altele”, a susţinut oficialul guvernamental.

El a amintit că România are planul de convertire a unor grupuri de producere a energiei de pe cărbune pe gaz, astfel încât să reducă emisiile în termocentrale.

„Ce facem cu cărbunele? Da, este o problemă foarte mare cum reuşim să facem în aşa fel încât să folosim toţi banii europeni, fondul european de tranziţie de 750 de milioane de euro, să-l ducem acolo unde este nevoie, în zonele carbonifere, în Valea Jiului, în Oltenia, în Gorj, Mehedinţi, Vâlcea, în aşa fel încât tranziţia să fie cât mai uşoară şi să nu scoatem capacităţi din uz fără să punem altele în loc”, a arătat Popescu.

Potrivit acestuia, la CE Oltenia, până în 2026, vor fi scoase din uz capacităţi de 1.350 de MW pe cărbune, care vor fi înlocuite de 1.450 de MW pe gaz, plus un parc fotovoltaic de 300 de MW.

La Complexul Energetic Hunedoara, care este în procedură de reorganizare, termocentrala Mintia va continua să producă energie electrică şi termică, accesând fonduri de modernizare, iar la Paroşeni, cu cele patru mine care au rămas, o unitate va fi transformată pe gaz şi, împreună cu cea care este retehnologizată, va continua să producă energie şi să asigure servicii de sistem.

„Deci practic, cu toate aceste măsuri, cărbunele va respecta acea reducere de emisii de 50% pe zona de producere a energiei electrice din cărbune. Este o ţintă ambiţioasă şi o putem atinge, însă pentru asta avem nevoie de gaz, iar România deţine rezerve onshore şi offshore. Marea Neagră este un subiect de ţară, pentru care trebuie să existe un consens politic. Modificarea legii offshore, dacă se doreşte, va fi doar în Parlament, prin consens politic, să nu mai existe acel ping-pong care a fost până acum între Senat şi Camera Deputaţilor, să fie o lege unanim acceptată”, a precizat ministrul.

Popescu a repetat că, dacă Exxon se va retrage în proiectul Neptun Deep, şi-ar dori ca Romgaz să preia o parte din participaţia la acea concesiune şi există negocieri în derulare.

„Este nevoie de gaze, este nevoie să le aducem în circuitul economic, este nevoie de ele să realizăm planul de decarbonare a României şi ţintele din Green Deal, pentru că, fără gazul nostru, este greu să ne bazăm pe import. Vineri am semnat autorizaţia de construcţie pentru forajele geologice pentru amplasarea conductei în zona Midia, pentru perimetrul concesionat de Black Sea Oil and Gas, unde lucrările merg înainte, iar în 2021-2022 probabil vom avea primele gaze aduse la ţărm. Sunt optimist că şi în cazul perimetrului Neptun vom avea în curând decizia de investiţii, iar gazul va ajunge la ţărm şi va fi procesat în România”, a mai spus oficialul.