Ministrul Finanţelor: Nu văd de ce să prelungim acordul cu FMI
„Din punctul meu de vedere, la sfârşitul lunii septembrie, când se va încheia actualul acord, nu văd un alt motiv pentru a prelungi acordul”, a afirmat Vâlcov.
Darius Vâlcov a spus în această săptămână că un nou acord cu FMI nu este o prioritate şi că România este suficient de stabilă pentru a se descurca fără a fi ghidată.
„Actualul acord expiră în septembrie. Am înţeles că domnul prim-ministru va dori un alt tip de acord. Va trebui să discutăm. Eu mi-am exprimat de mai multe ori punctul de vedere. Cred că România este suficient de stabilă şi are destul de mulţi profesionişti astfel încât să putem să avem această pretenţie de la noi înşine că ne descurcăm şi fără a fi în continuare ghidaţi, pentru că nu întotdeauna ghidajul care merge într-o ţară se aplică şi în România. M-aş bucura foarte mult ca România să înceapă să îşi trăiască visul ei, să încercăm să nu mai trăim doar prin visul altora”, declara luni seară ministrul Finanţelor, la România TV.
El a susţinut că, în opinia sa, acordul cu FMI nu este o prioritate.
„Acest acord cu FMI sub nicio formă nu este o prioritate. Eu, când am jurat la învestire, şi ca ministru al Bugetului, şi ca ministru al Finanţelor Publice, am jurat pentru propăşirea spirituală şi materială a poporului român, nu am jurat pentru acord cu FMI sau euro în 2019. Acestea pot fi consecinţe, dar noi trebuie să gândim şi să ne concentrăm pe ceea ce ne-am propus şi pe ceea ce am jurat şi pe ceea ce ne-am asumat. Dacă acest lucru ne-am asumat, hai să vedem care e calea. Dacă această cale coincide cu un nou tratat, cu toate aceste condiţionalităţi, sunt de acord, dar haide să vedem care sunt toate variantele şi toate mijloacele prin care putem ajunge un popor mai dezvoltat”, a subliniat Darius Vâlcov.
Actualul acord stand-by este cel de-al zecelea încheiat de România cu FMI în ultimii 23 de ani şi al treilea acord solicitat de România FMI de la declanşarea crizei economice în 2009. Aranjamentul se derulează pe 24 de luni şi are o valoare de aproximativ 1,98 miliarde de euro (1,75 miliarde DST – Drepturi Speciale de Tragere – n.r.) pentru România.
Primul acord de după decembrie 1989 a fost încheiat în 11 aprilie 1991, potrivit paginii de internet a instituţiei financiare internaţionale.