‘Deficitul financiar pentru a doua parte a lui 2014 şi 2015 este estimat la circa 11 miliarde de euro. Sunt mai multe căi prin care poate fi acoperit. Oficial discuţiile nu au început, ele ar putea începe după finalizarea actualei analize a Troicii (formată din Comisia Europeană, FMI şi Banca Centrală Europeană – n.r.). Să încheiem acordul cu Troica, să facem testul de stres pentru bănci mai întâi şi apoi vom vedea care sunt opţiunile. Încă este foarte devreme pentru a vorbi despre asta’, a declarat Stournaras în cadrul unei conferinţe de presă susţinute cu prilejul preluării preşedinţiei UE.
‘Ideal ar fi să ne descurcăm fără un al treilea plan de ajutor dar în final va trebui să facem comparaţie între alternative şi să decidem care sunt cele mai bune opţiuni pentru poporul grec’, a declarat el. În orice caz, ‘nu vor exista noi condiţii, pentru că situaţia este deja prea dificilă’, a adăugat ministrul.
Înainte de un un eventual nou plan de salvare, Grecia doreşte să reducă datoria. Atena speră să obţină o prelungire a termenului de plată a obligaţiilor greceşti şi o nouă scădere a ratei dobânzii, după ştergerea unei datorii de 107 miliarde de euro consimţită în 2012 de către creditorii privaţi. Aceştia s-au angajat să ajute din nou statul elen şi să ia în considerare o eventuală reducere a datoriei dacă Atena va înregistra un excedent bugetar primar, ceea ce este foarte posibil să se întâmple în 2013.
‘Nu vom cere o reducere. Există mai multe mijloace de reducere a datoriei’, a subliniat ministrul de finanţe, menţionând scăderea ratei dobânzii sau fondurile structurale.
‘Nu cerem nimănui favoruri. Vrem o colaborare cu partenerii noştri instituţionali şi europeni care să ţină cont de rezultatele economiei greceşti de astăzi. Nimeni nu va pierde’, a afirmat la rândul său, într-o altă conferinţă de presă, vicepremierul Evanghelos Venizelos.