‘Prioritatea noastră este recapitalizarea băncilor, pentru a asigura stabilitatea economiei, şi apoi finalizarea evaluărilor realizate de organismele internaţionale şi începerea discuţiilor privind datoria’, le-a declarat jurnaliştilor Tsakalotos.
Aceasta a fost prima sa declaraţie publică de când a fost reales ministru de Finanţe în noul Guvern al premierului Alexis Tsipras.
Grecia a evitat luna trecută intrarea în incapacitate de plată după ce a primit un nou program de asistenţă internaţională, cel de-al treilea. În cadrul Mecanismului european de stabilitate (MES) – ‘zidul de protecţie’ al finanţelor Europei, înfiinţat în 2012 drept răspuns la criza financiară globală – se va putea aloca Greciei, în următorii trei ani, o sumă maximă de 86 de miliarde de euro sub formă de împrumuturi, cu condiţia ca autorităţile elene să pună în aplicare reforme menite să rezolve dificultăţile fundamentale cu care se confruntă economia şi societatea Greciei.
O sumă de 10 – 25 de miliarde de euro din ultimul program de asistenţă a fost alocată pentru recapitalizarea băncilor elene până la finele acestui an.
Conform datelor Eurostat, la sfârşitul primului trimestru din 2015, cel mai ridicat nivel al datoriei guvernamentale din UE se înregistra în Grecia – 168,8% din PIB.
Germania, cel mai mare contributor european la ajutorul acordat Greciei, se opune vehement unei eventuale ştergeri a datoriilor Greciei chiar dacă un studiu al Fondului Monetar Internaţional arată că Grecia ar avea nevoie de o diminuare a poverii datoriei mai mare decât ceea ce au analizat până acum guvernele europene.
Întrebat recent despre opţiunea extinderii scadenţei împrumuturilor Greciei, purtătorul de cuvânt al Ministerului german de Finanţe, Martin Jaeger, a răspuns că din punct de vedere tehnic această opţiune există şi ar putea fi luată în considerare. ‘Însă aceasta nu va fi o soluţie dacă duce la o reducere semnificativă a valorii datoriei deoarece la final aceasta nu ar fi altceva decât o ştergere pe ocolite a datoriei’, a spus Martin Jaeger.