Ministrul Justiţiei despre cărţile scrise de deţinuţi: Dacă s-a încălcat legea, voi lua măsuri

‘Fac o analiză foarte serioasă pornind de la faptul că, din 2013, asistăm la o creştere absolut impresionantă a numărului de lucrări şi doresc, împreună cu ANP, să analizez cum s-a aplicat această procedură şi, dacă voi constata că ea s-a aplicat defectuos sau cu încălcarea legii, doresc să asigur pe toată lumea că nu voi fi deloc timidă în a propune măsuri pe care legea mi le pune la dispoziţie (…). Ceea ce vă promit, nu numai că în 2016 cifra nu va creşte, ci sper ca cifra să coboare, să fim în curba aceea a lui Gauss şi, dacă nu reuşim să abrogăm această dispoziţie, să coborâm la numărul rezonabil o lucrare ştiinţifică în penitenciar într-un an’, a declarat Raluca Prună miercuri seară la Digi 24.

Ministrul Justiţiei a arătat că prevederea legală privind posibilitatea scăderii pedepselor pentru cei care scriu lucrări ştiinţifice în detenţie datează din anul 1969, însă problemele au început în ultimii ani, când a crescut foarte mult numărul cărţilor scrise de deţinuţi.

‘Din anul 2007 în 2010, am avut o lucrare pe an la nivelul sistemului penitenciar din România. În 2011, am avut trei lucrări, în 2012 – şase, în 2013 – 11, 2014 – 69, în timp ce în 2015 am avut un vârf de 331 de lucrări ştiinţifice. Am cerut ANP şi am dat publicităţii lista completă cu aceste lucrări şi sigur că rămâne ca fiecare dintre noi să judece dacă o lucrare care se numeşte ‘Zborul unui suflet gol’ sau ‘Biruinţă în suferinţă’ poate fi calificată lucrare ştiinţifică. Asta prevede legea şi avem un regulament de aplicare a legii şi avem o decizie care s-a adoptat de către directorul general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor în 2011, care prevede detaliat care este procedura de urmat în situaţia în care o persoană condamnată doreşte să scrie o lucrare ştiinţifică. Această procedură cere, printre altele, ca persoana care doreşte să scrie o asemenea lucrare ştiinţifică să ataşeze cererii sale o recomandare scrisă de la un profesor universitar sau conferenţiar, care atestă importanţa temei alese în domeniul ştiinţific respectiv (…). Am cerut pentru lucrările din 2015 să mi se pună la dispoziţie toate recomandările scrise ale profesorilor universitari sau conferenţiarilor. Pot exista anumite îndoieli, citind numai titlurile, că unele lucrări nu pot fi calificate ca lucrări ştiinţifice’, a spus Raluca Prună.

Pe de altă parte, Prună, a afirmat că nu are nimic împotriva Laurei Codruţa Kovesi, pe care o consideră cel mai bun procuror şef al DNA, însă a subliniat că este prematur să se pronunţe acum asupra prelungirii mandatului acesteia la şefia DNA.

‘Nu am nimic împotriva Codruţei Kovesi, ci dimpotrivă, am spus, o repet, este probabil cel mai bun procuror şef al DNA de când există această instituţie’, a spus, miercuri seară, la Digi 24, Raluca Prună.

Răspunzând unei întrebări, ministrul Justiţiei a precizat că este prematur să spună dacă are ceva sau nu împotriva reînnoirii mandatului Laurei Kovesi la şefia DNA.

‘Este prematur acum să spun dacă aş avea ceva sau nu împotriva prelungirii mandatului doamnei Kovesi. Am spus-o foarte clar, doamna Kovesi este cel mai bun procuror şef pe care l-a avut DNA. Şi asta nu o spun eu, o spun statisticile, o spun rapoartele de progres ale Comisiei Europene în cadrul MCV şi aş dori ca determinarea mea în ceea ce priveşte lupta împotriva corupţiei să nu fie pusă la îndoială prin niciun fel de umbră cu privire la judecata mea de valoare privind-o pe doamna Kovesi’, a mai afirmat Raluca Prună.

Întrebată dacă are aceeaşi opinie şi în privinţa procurorului general Tiberiu Niţu, ministrul Justiţiei a spus: ‘Aş prefera acum să nu discutăm despre persoane. Noi discutăm de proceduri’.

În legătură cu procedura de numire a şefilor la parchete, Raluca Prună a subliniat că această procedură va fi una transparentă şi va pune accent pe integritatea candidaţilor.

‘Sigur că m-am gândit la o procedură din momentul în care am acceptat acest mandat. Mă gândesc la cum să fac o procedură simplă, curajoasă şi neechivocă din prima clipă. Cum va fi această procedură? Legea spune foarte clar. Există inclusiv îndrumări ale CSM, prin care se stabilesc nişte criterii, care privesc profesionalismul, am o condiţie de vechime, care este dată de lege – 10 ani şi, insist, o să pun în procedura pe care o voi anunţa public, care va fi transparentă, criteriul integrităţii, care cred că este cel mai important, pentru că putem fi extraordinar de buni profesionişti, dar dacă nu suntem persoane integre în sensul cel mai larg cu putinţă al termenului, cred că profesionalismul nu mai contează. Ca să rezum: integritatea şi lipsa oricărei suspiciuni cu privire la integritate este o condiţie esenţială pentru ca cineva să se înscrie într-o asemenea procedură (…) Procesul este deschis pentru toată lumea care are vocaţia, pe care o dă legea, de vechime de 10 ani, este integră şi care este sigură că se poate înscrie în cursă fără să apară niciun fel de suspiciune. Toţi cei care au această vocaţie sunt invitaţi să candideze’, a mai spus Raluca Prună.

Ea nu a vrut să comenteze despre negocierile politice care au avut loc la precedentele nominalizări pentru şefia parchetelor.