Ministrul Justiţiei: În maxim o lună şi jumătate va prezenta Guvernului un proiect pentru punerea în acord a legislaţiei penale cu deciziile CCR

„Ca orizont de timp, chiar ieri vorbeam cu colegii mei de la Ministerul Justiţiei, intenţionăm ca în maxim o lună, o lună şi jumătate, să prezentăm Guvernului un draft, un proiect de lege care să fie însuşit de către Guvern şi să fie trimis Parlamentului spre dezbatere. Cu alte cuvinte, există obligaţie pe de o parte şi dezbatere parlamentară, pe de altă parte, excluzând ideea Ordonanţei de Urgenţă”, a declarat, vineri, ministrul Justiţiei, într-un interviu pentru Radio Iaşi.

El a spus că modificarea legislaţiei penale este „opera legiuitorului” şi că punerea de acord a legislaţiei „apare ca o necesitate obiectivă, adică nu mai este o problemă de apreciere”.

Întrebat dacă va mai exista un prag în privinţa abuzului în serviciu, precum cel de 200.000 de lei existent în OUG13, ministrul Tudorel Toader a răspuns: „Decizia Curţii Constituţionale are un dispozitiv şi multe considerente. Ce spune dispozitivul deciziei? Că un funcţionar public va răspunde pentru neglijenţă în serviciu atunci când i se va reproşa neîndeplinirea unei obligaţii de serviciu, dar obligaţie de rang legal, adică prevăzută într-o lege organică ordinară, Ordonanţă de Urgenţă sau Ordonaţă simplă sau când i se va imputa neîndeplinirea respectivei obligaţii. (…) Legiuitorul trebuie să stabilească un prag minim, sub care răspunderea e disciplinară, peste care răspunderea poate fi de natură penală”.

Cât priveşte necesitatea modificării codurilor pe argumentul aglomeraţiei din penitenciare, ministrul Justiţiei a spus că „politica penală are un caracter preventiv” şi că „dacă ne uităm în istoria dreptului penal românesc au fost relativ multe acte de clemenţă”.

„Dacă ne uităm în legislaţiile altor state moderne există momente în care legiuitorul penal naţional vine cu o lege de graţiere sau de amnistie. Am văzut cu toţii inclusiv faptul că instanţa europeană, Curtea Europeană a Drepturilor Omului, spune statului român că poate apela la actul de clemenţă – graţierea/amnistie – dând ca exemple alte state, în speţă Italia, care au apelat la iertarea de pedeapsă respectiv iertarea de tragere la răspundere penală, repet, graţiere sau amnistie. Aşadar, din moment ce în Codul Penal avem aceste instituţii juridice penale, evident graţierea şi amnistia, ele nu sunt acolo doar de dragul de a fi descrise şi sunt acolo ca instituţii, repet, pentru ca legiuitorul în politica lui penală să le poată folosi la un moment dat”, a mai spus ministrul Justiţiei.

El a adăugat că „dacă legiuitorul apreciază că este oportună pentru politica penală, pentru societate, pentru evoluţia relaţiilor sociale, că este oportun un act de clemenţă, în mod evident îl poate folosi cu o singură condiţie: să respecte exigenţele constituţionale”.

Întrebat dacă se impune adoptarea unei legi privind răspunderea magistraţilor, Tudorel Toader a spus că „în chip inevitabil sunt necesare ajustări, modificări, îmbunătăţiri, ridicarea standardului de răspundere, de resposabilitate”.

„Cred că în această dinamică sunt necesare şi modificări referitoare la responsabilitatea magistraţilor”, a mai afirmat Tudorel Toader.

Ministrul Justiţiei a mai declarat că CCR a arătat că „există un conflict juridic de natură constituţională între DNA şi Guvernul României, conflict ce a fost generat de ancheta procurorilor privind oportunitatea, legalitatea, circumstanţele împrejurările adoptării Ordonaţei de Urgenţă nr. 13”.

„Decizia (cea a CCR – n.r.) este una frumoasă, una de principiu care trage o linie privind competenţele autorităţilor statului, care delimitează ceva privind puterile statului, competenţele puterilor statului – procurorul să rămână în anchetă penală cu fapte – infracţiuni, iar Guvernul are libertatea să legifereze în acord cu 115 alineatul 2 din Constituţie”, a afirmat ministrul Justiţiei, Tudorel Toader.