Potrivit unui comunicat al Ministerului Mediului, în prima parte a reuniunii, Preşedinţia poloneză a prezentat câte un raport privind progresele înregistrate în perioada în care deţine această funcţie (semestrul II 2011) în ceea ce priveşte negocierea a trei proiecte de acte normative, respectiv: propunerea de Regulament privind exportul şi importul de produse chimice periculoase (reformare), propunerea de Directivă de modificare a Directivei 1999/32/CE privind reducerea conţinutului de sulf din anumiţi combustibili marini şi propunerea de Directivă privind controlul pericolelor de accidente majore care implică substanţele periculoase (SEVESO III).
Referitor la proiectul de Directivă de modificare a Directivei 1999/32/CE privind reducerea conţinutului de sulf din anumiţi combustibili marini, ministrul László Borbély a precizat că „nu trebuie neglijat impactul şi consecinţele economice ale unei astfel de propuneri asupra transportului maritim, rafinăriilor şi industriei maritime, în general. De asemenea, trebuie avut în vedere şi un posibil transfer modal către alte tipuri de transport, pentru România fiind esenţial totodată ca extinderea acoperirii geografice a zonelor de control a emisiilor de dioxid de sulf (SECAs) şi la alte zone marine să se facă numai pe baza procedurilor şi deciziilor Organizaţiei Internaţionale Maritime”.
În continuare, Preşedinţia poloneză a supus adoptării proiectul de Concluzii ale Consiliului privind Strategia UE în domeniul biodiversităţii pentru 2020: Către punerea în aplicare. Intervenţiile reprezentanţilor statelor membre s-au referit, în principal, la aspecte rămase încă neagreate, respectiv rolul viitorului Regulament LIFE+, precum şi al procesului de reformare a Politicii Agricole Comune în perspectiva viitorului cadru financiar multianual 2014-2020 în ceea ce priveşte finanţarea biodiversităţii. Potrivit şefului delegaţiei române, pentru a îndeplini obiectivul principal pentru 2020, România consideră necesară integrarea obiectivelor privind biodiversitatea în politicile sectoriale relevante.
În marja schimbului de opinii privind Concluziile Consiliului referitoare la Foaia de parcurs către o Europă eficientă din punct de vedere al utilizării resurselor, ministrul László Borbély a precizat că România susţine adoptarea acestor concluzii, considerând însă că ‘este necesară o analiză mai detaliată şi realistă a acţiunilor care stau la baza atingerii reperelor care sunt avute în vedere pentru orizontul 2050, precum şi a termenelor de realizare, propuse în foaia de parcurs’. Totodată, ministrul mediului a subliniat că ‘ţintele propuse, mai ales cele în domeniul deşeurilor, calităţii apelor sau transporturilor trebuie analizate, atât din perspectivă europeană, cât şi naţională. De asemenea, trebuie să se ţină cont de principiul subsidiarităţii şi competenţele naţionale’.
Preşedinţia poloneză a organizat şi un schimb de opinii asupra rezultatelor celei de a 17-a sesiuni a Conferinţei Părţilor (COP 17) la Convenţia-cadru a Naţiunilor Unite asupra schimbărilor climatice şi ale celei de a 7-a sesiuni a Conferinţei Părţilor la Protocolul de la Kyoto, desfăşurate la Durban, Africa de Sud, în perioada 28 noiembrie – 9 decembrie 2011.
În cadrul acestor discuţii, şeful delegaţiei României a precizat că ‘ rezultatul de la Durban este un succes important, dar fragil în plan general. Acesta reprezintă însă un succes solid al Uniunii Europene în negocierile la nivel internaţional şi cred că acesta este reperul de la care trebuie să plecăm‘. ‘Stabilirea unui acord global cuprinzător în domeniul schimbărilor climatice, care să reprezinte, din punct de vedere juridic, un tratat supus dreptului internaţional, trebuie să constituie obiectivul principal pentru anul 2012’ a arătat Borbély. Intervenţiile tuturor miniştrilor, inclusiv a Comisarului Connie Hedegaard au concluzionat că acest acord unic global rămâne condiţia esenţială pentru ca Uniunea Europeană şi membrii ei să accepte o a doua perioadă de angajament sub Protocolul de la Kyoto.
‘În ceea ce priveşte a doua perioadă de angajament sub Protocolul de la Kyoto, România este deschisă la discuţii care să asigure prezervarea elementelor cheie ale acestuia, în special Unităţile Cantităţii Atribuite (AAU), mecanismele flexibile şi LULUCF, sub condiţia asigurării reportării surplusului de AAU-uri pentru a doua perioadă de angajament şi a continuităţii mecanismelor flexibile prevăzute de Protocol’, a încheiat şeful delegaţiei României.
În marja Consiliului, ministrul român al mediului a avut întâlniri bilaterale cu ministrul mediului din Suedia şi cu ministrul schimbărilor climatice din Danemarca. Pe agenda discuţiilor cu omologul din Suedia s-au aflat subiecte referitoare la intensificarea colaborării în domeniul schimbărilor climatice şi protecţiei mediului (managementul deşeurilor miniere, în particular extracţia şi valorificarea unor metale preţioase din aceste deşeuri, depoluarea siturilor contaminate, utilizarea biomasei în asigurarea încălzirii rezidenţiale etc).
În ceea ce priveşte discuţiile cu omologul danez, acestea au vizat priorităţile pe care Danemarca, în calitate de stat care va deţine Preşedinţia UE în primul semestru al anului 2012, le va avea în domeniul schimbărilor climatice şi prezentarea poziţiei României în acest domeniu.