Ministrul Mediului: Mai sunt doar 70 de zile până când Sistemul Garanţie-Returnare va intra în funcţiune

„Vreau să abordez subiectul drag mie – Sistemul de Garanţie-Returnare. Vă anunţ că mai sunt doar 70 de zile până când SGR va intra în funcţiune. La minister, dimineaţa, când ajung, tot cabinetul meu ştie şi, pe lângă rutina uzuală pe care o am legată de agenda zilei, de cafea şi alte astfel de obiceiuri, toată lumea ştie să îmi spună câte zile mai sunt până începe Sistemul Garanţie – Returnare. Tocmai din acest motiv, în orice zi doriţi să ştiţi, mă puteţi întreba. Ştiu, la orice minut al zilei, exact cum stăm cu cu acest timeline. Vorbim despre reciclare şi despre circularitate. Fără îndoială că atunci când discutăm despre Sistemul Garanţie – Returnare va trebui să discutăm şi despre cum îl adaptăm la acest model. El se referă, astăzi, strict la ambalaje de unică folosinţă, înţelegând că mai avem mult de lucru până acolo. Nu pot să nu visez, nu pot să nu-mi imaginez că în viitor, Sistemul Garanţie – Returnare va gestiona nu doar ambalaj „one way”, dar să gestioneze, aşa cum se întâmplă în alte state, şi ambalajele cu utilizare multiplă. Fără îndoială că nu mă pot referi aici decât la ambalajele de sticlă, în primul rând, nu că nu s-ar putea refolosi şi plasticul.”, a spus Fechet.

Potrivit oficialului, SGR trebuie gestionat cu atenţie, în condiţiile în care sistemul va avea acces la o serie de informaţii care ar putea crea probleme de concurenţă.

„N-aş vrea să se înţeleagă vreo secundă că nu mă preocupă şi acest subiect (al concurenţei, n.r.), pentru că nimic nu este mai devastator pentru economie decât o problemă de concurenţă. Fie că vorbim despre modul în care va trebui să gestionăm cu atenţie Sistemul Garanţie – Returnare, care va avea acces la nişte informaţii care ar putea să pună şi probleme de concurenţă (…) Niciun mic producător de băuturi sau producător care pune pe piaţa ambalaje nu va suferi din punct de vedere al concurenţei, şi asta legat de Sistemul Garanţie – Returnare. La fel cum stau şi mă întreb, cunoscând anumite practici mai puţin plăcute care se întâmplă în materia colectării, sortării, depozitării, reciclării. Mă întreb atunci cum se uită firmele de bună credinţă care îşi fac treaba aşa cum trebuie, din punct de vedere al concurenţei când văd că în aceeaşi piaţă cu ei, există alte entităţi care scurtcircuitează sistemul, fac ce fac şi şmecheresc statul. Şi totuşi rezistă”, a punctat demnitarul.

Acesta este de părere că un instrument care poate responsabiliza piaţa este autorizaţia de mediu.

„Autorizaţia de mediu e o pârghie prin care poţi să controlezi aceste practici mai puţin ortodoxe. Este un instrument care mă responsabilizează şi în legătură cu care cred că trebuie să luăm foarte urgent anumite măsuri pentru a clarifica foarte bine în România ce înseamnă reciclare, ce înseamnă tratare, cu ce echipamente se face acest lucru şi cu ce proceduri. Pentru că riscul este ca în situaţia în care vom permite suficient de multă vreme să zici că eşti reciclator de echipamente electrice şi electronice, dar să ai un angajat cu două şurubelniţe, sau să te consideri reciclator de hârtie şi să faci compost, sau să te consideri reciclator de sticlă şi să faci bolţari, sau să te consideri reciclator de fracţie biodegradabilă şi să spui că faci compost când toată lumea ştie că trece printr-un ciur nişte deşeu menajer care n-are cum să ajungă vreodată compost”, a explicat Mircea Fechet.

Pe data de 13 septembrie, RetuRO a solicitat prelungirea cu cel puţin trei luni a termenului de punere în funcţiune a Sistemului de Garanţie-Returnare (SGR), motivând „natura extrem de complexă a sistemului, care necesită un interval specific de timp pentru dezvoltare şi testare corespunzătoare, dar şi pentru a asigura o integrare mai uşoară a tuturor părţilor implicate”.

Reprezentanţii administratorului SGR precizează că RetuRO este în proces de selecţie a unui partener logistic printr-un proces de licitaţie transparent şi integrat, pentru a asigura cel mai bun suport în transport.

Pe lista principalelor motive care stau la baza solicitării de prelungire a termenului-limită privind punerea în funcţiunea SGR se mai află şi lipsa cunoştinţelor esenţiale în înţelegerea modului de funcţionarea a sistemului din partea populaţiei.

La o zi distanţă, ministrul Mediului, Mircea Fechet, a subliniat că nu este de acord cu o prelungire a termenului de operaţionalizare a Sistemului de Garanţie-Returnare.

„Poziţia mea pe acest subiect este una clară şi foarte fermă şi mă bucur că această decizie am putut să o iau împreună cu primul ministru, împreună cu ceilalţi miniştri pe care i-am consultat, respectiv faptul că termenul de 30 noiembrie 2023 rămâne termenul la care sistemul garanţie-returnare va porni în România. Acest termen nu este negociabil, iar eu consider că o ţară nu se poate construi din amânări”, a arătat ministrul în cadrul unei conferinţe de presă susţinute la Palatul Victoria.

RetuRO Sistem Garanţie-Returnare a fost creat de un consorţiu de trei acţionari privaţi: Asociaţia Berarii României pentru Mediu (30%), Asociaţia Producătorilor de Băuturi Răcoritoare pentru Sustenabilitate (30%) şi Asociaţia Retailerilor pentru Mediu (20%) şi un acţionar public, statul român, prin autoritatea centrală de mediu, Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor (20%).

SGR ar trebui să devină funcţional începând cu data de 30 noiembrie 2023, moment de la care românii vor plăti o garanţie de 50 de bani când vor cumpăra o băutură îmbuteliată (apă, băuturi răcoritoare, bere, cidru, vin, băuturi spirtoase) de la un comerciant. Ulterior, după golirea ambalajului, consumatorul va trebui să îl aducă într-unul dintre punctele de returnare organizate de comercianţi, iar în schimb consumatorul va primi înapoi, pe loc, valoarea garanţiei plătite iniţial, fără a fi condiţionat de prezentarea bonului fiscal.

PRIAevents, Consiliul Concurenţei şi Coaliţia pentru Economie Circulară (CERC) organizează, joi, o nouă ediţie a conferinţei „PRIA Competition and Circular Economy”.