Ministrul Muncii: Bugetul nu poate suporta majorările salariale aprobate în Parlament

„Toate aceste creşteri sunt 4,85 miliarde lei în sumă brută, creştere de masa salarială totală, care se adaugă la cele 2,6 miliarde lei (majorări salariale aprobate în acest an în Sănătate şi Educaţie n.r). Bugetul nu îşi permite să suporte, pentru că suntem deja cu prognoza pe 2017 la marginea acelui 3% deficit bugetar”, a explicat Pîslaru.

Acesta a reamintit că în OUG 20/2016 erau prevăzute creşteri pentru personalul din sectorul de sănătate, de circa 15%, echivalentul a 1,1 miliarde lei, la care s-a adăugat circa jumătate de miliard de lei prin deblocarea, în august, a gărzilor şi creşterea cuantumului acestora, ceea ce dus la un impact de 1,6 miliarde lei.

La Educaţie, a fost alocată o creştere de circa 10%, în două tranşe, 5% anul acesta şi 5% în 2017.

„Peste aceste creşteri de 15% şi 10% şi nefiind cerute neapărat în revendicările sindicale ale nimănui, a venit încă o creştere de 15% la Sănătate, plus deblocarea sporurilor, numai pentru Sănătate. Pachetul acesta nou pe Sănătate adaugă încă 2,8 miliarde lei, sumă brută, la masa salarială totală. Pentru Învăţământ, unde nici măcar nu existau prea multe lucruri în amendamentele din Parlament, se spune că se dă o creştere medie de 15% peste grilă”, a menţionat ministrul Muncii.

El a reamintit că în Codul Fiscal erau prevăzute scăderi de fiscalitate -încă un procent din TVA, eliminarea taxei stâlp -, care iau resurse din buget, pe partea de venituri.

Potrivit acestuia, dacă amendamentele vor fi trecute, viitorul Guvern va fi pus „într-o situaţie aproape imposibilă, în care va avea de optat fie să respecte 3% ţinta de deficit, şi asta înseamnă să diminueze cheltuielile de investiţii sau să fie pus în situaţia să îşi crească veniturile printr-o fiscalitate în creştere, ori să treacă de cei 3% deficit sau, ultimul scenariu, să spună: vai uite ce ne-au lăsat tehnocraţii şi nu putem plăti”.

Întrebat dacă ar exista bani în situaţia în care aceste majorări ar fi aprobate, ministrul Muncii a precizat că România este, în prezent, într-un stadiu în care se poate împrumuta de sume mult mai mari, însă problema este că, dacă aceste sume vor fi cheltuite, va fi depăşită ţinta de deficit stabilită prin angajamente la nivel european, iar investitorii străini „vor fi debusolaţi”.

Referitor la calculele făcute de PSD, conform cărora impactul ar fi mult mai mic, de 1,8 miliarde lei, Dragoş Pîslaru a explicat că aceştia au luat în calcul „efectele de runda a doua”, pe care însă nu ai voie să le incluzi în proiecţia de buget.

„Creşterea de masă salarială este de 4,85 miliarde lei. Din aceste sume, cam 40-42% se reîntorc ca taxe. Dacă din 4,8 miliarde scoatem 40% rezultă 2,9 miliarde lei. Ei au scos taxele, au ajuns la 2,9 miliarde lei, la care au introdus un element care este absolut novice şi incorect complet în calculul bugetar, au introdus efectele de runda a două. Adică ce faci cu acea mărire: te duci şi cumperi din magazin şi pentru că te duci să cumperi din magazin creşte economia şi pentru că economia creşte se plătesc mai multe taxe. Lucrurile aşa stau în circuitul economic. Dar nimeni în lumea asta nu ia efectele de runda a doua în prognoza bugetară. În proiecţia de buget nu ai voie să incluzi efectele de runda a doua”, a mai explicat ministrul Muncii.

El a recunoscut că salariile din sectorul bugetar trebuie să crească şi a subliniat că în acest sens se lucrează la Legea salarizării unitare, în proiectul căreia se prevede o creştere medie a masei salariale cu 30%, în 5 ani.

„Atât eu cât şi Guvernul am spus clar că avem această recunoaştere a faptului că salariile din sectorul bugetar trebuie să crească pentru a permite o reformă şi o eficienţă a acestui sector. Planul pe care l-am pus încă din vară pe masă pentru Legea salarizării şi perspectiva financiară pe 5 ani, până în 2021, este de a aloca 14 miliarde lei într-un mod sustenabil, fazat, ceea ce ar însemna o creştere în medie a masei salariale cu 30%. Ceea ce am pus pe masă şi vom finaliza până la sfârşitul acestui an este un proiect de lege de salarizare unitară care face următoarele lucruri bune: pe de o parte pleacă pe perspectiva de buget pe termen mediu pe care ne-o putem permite şi deci nu destabilizează ţara şi al doilea lucru nu creează un avantaj radical unor categorii”, a spus ministrul Muncii.

El a menţionat că legea ar putea fi gata undeva la începutul lunii decembrie.

„Ce pot spune eu e că, având în vedere că vom termina acest proiect de salarizare unitară, vom avea ca primă opţiune fazarea acestor cheltuieli într-un mod extrem de transparent pentru oamenii din aceste sectoare şi această creştere de 30% pe care o dăm pentru întreg sistemul public îi avantajează mai mult decât o creştere punctuală, o bruscare a sistemului. Dăm mai mult, etapizat, decât ceea ce încearcă să forţeze în acest moment înainte de campanie o parte din partide. Diferenţa este 30% faţă de 15%”, a punctat Dragoş Pîslaru.

Deputaţii din Comisiile de buget, finanţe şi de muncă au adoptat săptămâna aceasta mai multe amendamente la Ordonanţa 20/2016 referitoare la salarizarea din sectorul bugetar, care prevăd majorarea salariilor mai multor categorii de personal. Preşedintele Comisiei de muncă, Adrian Solomon, a precizat că, prin amendamentele la OUG 20/2016 adoptate, salariile din Educaţie şi Sănătate vor creşte, în medie, cu 15%.