Ministrul Muncii despre Pilonul 2: Diminuarea comisionului este un lucru bun. Eu aş fi fost chiar mai abrupt

„Un lucru bun întâmplat, şi eu aş fi fost chiar mai abrupt aici, este diminuarea comisionului (de administrare, n.r.) de la 2,5% la 1%. Noi, românii, dacă contribuiam la Pilonul 2 de pensii, viram 2,5%, plăteam 2,5% acestor administratori (de fonduri de pensii pe Pilonul 2, n.r.) doar pentru că ne ţineau banii. Doar pentru că le livram bani acolo. Această măsură a fost luată la început, când aceşti administratori de fonduri nu aveau bani şi nu aveau randamentul banului, pentru o perioadă de tranziţie până se pun pe picioare şi încep să producă din banii pe care îi au. M-aş fi gândit, poate, să fie comisionul zero, pentru că eu îţi dau nişte bani ca tu să mi-i ţii şi să produci plus valoare cu ei. Acesta este sistemul. Banii puşi acolo trebuie să aibă un randament anume. Să spunem că nu s-a vrut să se bulverseze sistemul şi s-a lăsat acel comision de 1%. Scăderea comisionului a supărat cu siguranţă, pentru că era un comision şi o valoare de bani care intra când eu îţi puneam ţie, administrator de fond de pensii pe Pilonul 2, banii în cont, pentru că îţi dădeam banii. Asta am înţeles-o în primii ani, când nu ai activitate, când nu ai fonduri ca să îţi poţi produce plus valoare . Nu înseamnă că la nesfârşit trebuie să rămână aşa”, a subliniat ministrul Muncii.

Referitor la scăderea contribuţiilor de la 5,1% la 3,75%, Budăi a precizat că în cifră absolută contribuţiile sunt aceleaşi, în condiţiile în care procentul de 3,75% se aplică la valoarea salariului după trecerea contribuţiilor la angajat.

„Raportam 5,1% la valoarea salariului fără trecerea contribuţiilor, iar când raportăm 3,75% la valoarea cu tot cu trecerea contribuţiilor în cifră absolută este aceeaşi cifră. Noutatea vine din posibilitatea unui beneficiar să opteze, dar nu mai devreme de cinci ani de contribuţie în Pilonul 2, şi cu menţiunea că nu îşi poate retrage banii, ce a cotizat până acum rămâne în acel sistem. Dacă el consideră că acele fonduri de pensii nu au un randament destul de mare şi nu câştigă nimic poate opta pentru a vira banii în Pilonul unu”, a explicat sursa citată.

El a reamintit, în context, că o altă modificare foarte importantă pe Pilonul 2 este posibilitatea oferită administratorilor să investească şi în parteneriate public-private.

„Banii românilor să producă dezvoltare în România. Toată valoarea pe care aceste fonduri de pensii o vor duce în parteneriate public-private este o investiţie sigură 100% pentru că este garantată 100% de stat”, a precizat Marius Budăi.

Pe de altă parte, acesta a anunţat că îşi doreşte ca, imediat după începerea sesiunii parlamentare în februarie, să fie aprobat în Guvern proiectul referitor la pensia ocupaţională suplimentară, pe care o defineşte drept un beneficiu pe care angajatorul îl poate oferi angajaţilor.

„Legea am lucrat-o împreună cu ASF-ul. E în dezbatere publică. Am implementat 2 directive europene pentru a crea în primă fază un cadru legislativ pentru angajatorii a căror situaţie financiară le permite şi îşi doresc să pună acest beneficiu la îndemâna angajaţilor. Am creat şi cadrul legal ca ASF, în calitatea de autoritate de supraveghere, să poată supraveghea aceste sistem. Este o pensie facultativă care în primă fază se adresează angajatorilor nu angajaţilor. Este cu totul şi cu totul deosebită faţă de cele 3 Piloane pe care le avem acum pentru că se adresează angajatorului, pentru ca angajatorul să poată crea un beneficiu pentru angajat iar ulterior, dacă angajatul doreşte să suplimenteze fondurile, să o poată face. Ne dorim ca undeva până la începutul sesiunii parlamentare sau imediat cum începe sesiunea să o putem prezenta premierului, să o aprobăm ca proiect legislativ în Guvern şi să o trimitem spre dezbatere Parlamentului”, a mai spus ministrul citat. 

Conform Notei de fundamentare a proiectului, postat pe site-ul MMJS, actul normativ transpune Directiva (UE) 2016/2341 a Parlamentului European şi a Consiliului din 14 decembrie 2016 privind activităţile şi supravegherea instituţiilor pentru furnizarea de pensii ocupaţionale (IORP) cu termen de implementare 13 ianuarie 2019. 

Potrivit proiectului, la un fond de pensii ocupaţionale pot participa angajaţii unuia sau ai mai multor angajatori. Toate informaţiile privind schema de pensii ocupaţionale sunt furnizate de către angajator, iar toate informaţiile privind prospectul sunt furnizate de către administrator. Angajatorul reprezintă participanţii la fond de pensii ocupaţionale în relaţia cu administratorul, negociază şi semnează contractul de administrare cu un administrator autorizat de Autoritate. Administratorul reprezintă fondul în raporturile cu terţii, inclusiv în faţa instanţelor judecătoreşti şi este obligat să informeze angajatorul despre activitatea desfăşurată. 

În cazul în care un angajator decide să stabilească o schemă de pensii ocupaţionale, acesta are obligaţia să ofere schema tuturor angajaţilor săi şi să vireze contribuţii. Angajatul poate participa, dacă doreşte, conform schemei. Angajatorul poate stabili cuantumuri diferenţiate de contribuţie proprie pentru angajaţii săi pe criterii de vechime, funcţie sau drepturi salariale.