‘Mai sunt salarii care vor scădea. Sunt acei bugetari de lux pe care nu i-a mai controlat nimeni. Nu mai poate nimeni să treacă peste conducătorul de instituţie. Nu mai poate nimeni să mai treacă, de asemenea, peste ceea ce se s-a plafonat de un auditor de exemplu dintr-un minister faţa de un auditor al Curţii de Conturi sau faţa de un auditor dintr-o altă instituţie. Am încercat să nu scădem niciun salariu în plată în România. Repet, sunt excepţii la acei bugetari de lux, dar nu cred că va plânge cineva, pentru că până acum au avut un salariu uriaş’, a declarat, marţi, la Realitatea TV, ministrul Muncii, Olguţa Vasilescu.
Aceasta a precizat că în noua Lege a salarizării toate sporurile vor fi plafonate la 30% pentru a termina cu ‘sarabanda asta a sporurilor’.
‘Până acum a fost un salariu generalizat al sporurilor. De exemplu, aveam un salariu de 1.000 de lei, dar sporurile puteau să fie la 2.000, la 3.000 de lei şi veniturile erau de 4.000 de lei. Un venit mincinos până la urmă sau un salariu mincinos. Le-am plafonat pe toate la 30%, ca să terminam cu sarabanda asta a sporurilor şi să ştii foarte clar ce ai în plată’, a explicat ministrul Muncii.
Potrivit sursei citate, anvelopa financiară pentru legea salarizării unitare de la care se porneşte este de 63,5 miliarde de lei, la care anual se mai adaugă anual 10 miliarde de lei.
‘Pornim de la o anvelopă de 63,5 miliarde de lei cu tot ceea ce s-a pus anul acesta, iar până la finalul lui 2020 este vorba de 10 miliarde de lei anual. Am mai introdus nişte instituţii în Legea salarizării unitare care erau exceptate şi nu am înţeles niciodată de ce. Excepţii puteau face doar ASF şi BNR. Aici a fost şi o recomandare a Comisiei Europene ca să aibă salariile cât mai aproape de media din UE, în schimb erau alte instituţii din România care nu se supuneau legii salarizării unitare şi salariile erau uriaşe’, a adăugat Vasilescu.
În ceea ce priveşte decizia Curţii Constituţionale prin care personalul care beneficiază de aceleaşi condiţii să fie salarizat la nivelul salariului de bază, ministrul Muncii a afirmat că acest lucru ar fi creat dezechilibre în sistem şi nu poate fi susţinut financiar.
‘Ne-am trezit cu un impact pe buget de 2 miliarde de euro calculat de Curtea de Conturi, ni s-au trimis adrese la toate ministerele ca să vedem care este impactul asupra bugetului de stat, efectul pe care l-ar avea acea decizie a Curţii Constituţionale, dacă s-ar aplica în totalitate. De aceea şi stresul pe care îl avem ca să terminăm până la 1 iulie să fie adoptată să intrăm pe o nouă legislaţie foarte clară şi foarte coerentă pentru toată lumea, iar salariile să nu mai fi diferenţiate. Nu se va corecta sistemul până la nivelul anului 2020, el va merge mai departe încă un an ca să putem să ajungem acolo unde ne-am dorit, adică vine o etapă, a doua a legii salarizării, iar noi abia în anul 2022 putem să spunem că s-au achitat toate inechităţile din sistem’, a mai spus ministrul Muncii.