Ministrul pentru Dialog Social: Supraimpozitarea salariilor uriaşe, chestiune de moralitate

Factorii de decizie din Europa emergentă ar trebui să ajute băncile să-şi rezolve problemele cu creditele neperformante şi să găsească mai multe surse locale de finanţare, în ideea de a evita un ciclu de tip expansiune-contracţie (boom-bust) care a fost alimentat de un sector financiar dominat de băncile străine, se arată într-un raport publicat vineri de FMI, transmite Reuters.

Potrivit FMI, creditele neperformante vor continua să crească în unele din statele din Europa de Est, afectând fluxurile de credit şi profiturile înregistrate de băncile occidentale care operează aici. Deşi condiţiile diferă de la o ţară la alta, FMI consideră că autorităţile ar trebui să elimine obstacolele legale şi de altă natură pentru a ajuta băncile să rezolve problema creditelor neperformante, care în unele cazuri au ajuns şi la 20% din portofoliu.

‘Soluţionarea problemei creditelor neperformante, care face ca multe bănci din Europa Centrală de Est şi Europa de Sud-Est să fie reticente în a acorda noi credite, ar putea să fie un stimulent important pentru creşterea creditului’, se arată într-un raport elaborat de Bas Bakker, directorul diviziei FMI pentru Europa emergentă, şi adjunctul său Christoph Klingen. ‘În plus, dezvoltarea pieţelor locale de capital ar putea crea o sursă stabilă şi pe termen lung de finanţare domestică pentru bănci’, se mai arată în acest raport în care se precizează că o dependenţă mult prea mare de capitalul venit de la băncile mamă a declanşat ciclul de tip expansiune-contracţie.

Băncile străine, în special cele din Austria, Italia şi Franţa, domină sectorul bancar al statelor din Europa emergentă după ce multe ţări din regiune şi-au privatizat băncile în urma căderii Cortinei de Fier.

Potrivit FMI, între 2003 şi 2008 fondurile oferite în regiunea Europei emergente au crescut de cinci ori până la 1.000 de miliarde de dolari, ceea ce a declanşat o explozie a creditului care a dat naştere la bule speculative în domeniul imobiliar şi a altor active. Aceste baloane speculative s-au spart după colapsul Lehman Brothers în luna septembrie 2008, conducând la diminuarea cu o treime a acestor fonduri. Efortul coordonat al băncilor şi factorilor de decizie, cunoscut sub denumirea de Iniţiativa de la Viena, a evitat o criză bancară transfrontalieră însă FMI este de părere că finanţarea externă nu a ajutat creşterea economică.

‘În perioade bune a facilitat creşteri nesustenabile ale creditului, care s-au dovedit greu de controlat de către factorii de decizie iar în perioadele restrângere a lichidităţi globale a exacerbat o diminuare a ofertei de creditare, din nou fără ca factorii de decizie să o poată contracara. Nu există nicio dovadă că un acces mai mare la finanţarea străină a condus la îmbunătăţirea performanţelor economice în Europa emergentă în timpul ciclului’, se arată în raportul FMI.

De asemenea, FMI avertizează că noile reguli privind nivelul rezervelor de capital ar putea să determine unele din băncile occidentale să-şi reducă expunere pe subsidiarele lor din Europa emergentă dincolo de ceea ce ar putea fi considerat un nivel sănătos de reducere a gradului de îndatorare. Însă cu toate acestea, rezultatele primelor cinci mari bănci din regiune arată că afacerile lor din Europa de Est sunt semnificativ mai profitabile decât cele din Occident.

Sistemul bancar din România este format în prezent de 40 de instituţii de credit, dintre care 31 sunt persoane juridice române, cu capital străin sau autohton, iar restul de nouă reprezintă sucursale ale unor bănci din alte state membre ale Uniunii Europene.