Deocamdată Polonia, cea mai mare economie din rândul fostelor state comuniste care au aderat la UE, nu a fixat o dată pentru aderarea la zona euro însă autorităţile de la Varşovia vor să respecte în 2015 toate condiţiile pentru aderare fixate prin tratatul de la Maastricht.
‘Evenimentele care au loc în Ucraina ar trebui să ne mobilizeze pentru a accelera integrarea noastră în zona euro’, a declarat Radoslaw Sikorski cu ocazia prezentării în Parlament a priorităţilor Poloniei în domeniul politicii externe.
‘Eventuala decizie privind adoptarea monedei unice va avea nu doar un caracter financiar şi economic dar şi, înainte de toate, o dimensiune politică pentru securitatea noastră’, a adăugat Radoslaw Sikorski. Aceasta a subliniat că solidaritatea între statele membre ale zonei euro este respectată perfect deoarece ameninţările la adresa unui stat membru implică automat ameninţări la adresa tuturor. ‘Astăzi, într-o situaţie internaţională complicată, este în interesul nostru să creăm o astfel de interdependenţă între Polonia şi alte ţări din UE’, a afirmat ministrul polonez de Externe.
Anul trecut, rata medie a inflaţiei în Polonia a fost de 0,9% după un nivel de 3,7% în 2012. Pentru a renunţa însă la zlot Polonia trebuie să amendeze Constituţia, idee care nu se bucură în prezent de sprijinul majorităţii clasei politice.
În România, Guvernul a stabilit 1 ianuarie 2019 ca dată ţintă pentru aderarea României la zona euro, a anunţat, marţi, ministrul delegat pentru Buget, Liviu Voinea, care a participat la reuniunea Consiliului ECOFIN şi cea a Consiliului Guvernatorilor Băncii Europene de Investiţii. Obiectivul de adoptarea monedei unice europene în 2018 – 2019 nu este în afara realităţii, dar are nevoie de un consens politic puternic şi de evaluarea consecinţelor, în special a celor legate de alinierea preţurilor, a declarat la rândul său guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu.