BNR: O reamplificare a presiunilor asupra ratei de schimb este foarte posibilă

„A fost evidenţiată şi tendinţa ascendentă manifestată de cursul de schimb leu/euro în trimestrul IV 2019, cu precădere la mijlocul acestuia – în relativă discordanţă cu cea prevalentă în regiune – care s-a cvasi-stopat totuşi spre finele anului, în condiţiile diferenţialului considerabil al ratei dobânzii, ale îmbunătăţirii sentimentului pieţei financiare internaţionale şi ale deciziilor/aşteptărilor privind prelungirea conduitei acomodative a politicilor monetare ale BCE şi Fed, precum şi a atitudinii băncilor centrale din regiune. Unii membri ai Consiliului au atenţionat însă că în contextul deficitelor gemene, o reamplificare a presiunilor asupra ratei de schimb este foarte posibilă, mai ales în eventualitatea unei schimbări bruşte a sentimentului pe piaţa internaţională, sau a unei reevaluări a riscului asociat de investitori economiei/pieţei financiare locale, ceea ce reclamă în continuare vigilenţă din partea băncii centrale”, se spune în minuta BNR.

Evaluând caracterul condiţiilor monetare, membrii Consiliului au arătat că principalele cotaţii ROBOR şi-au stopat în noiembrie tendinţa lent descendentă, pentru ca în decembrie 2019 să consemneze o creştere, în contextul relativei înăspriri temporare a condiţiilor lichidităţii, dar şi al absorbirii consecvente de către BNR a excedentului de lichiditate de pe piaţa monetară, prin atragerea de depozite la termen.

Potrivit BNR, pe acest fond, şi ratele dobânzilor la tranzacţiile interbancare au urcat şi s-au menţinut în luna decembrie uşor deasupra ratei dobânzii de politică monetară, media lor trimestrială mărindu-se astfel marginal faţă de cea din trimestrul III; implicit, ecartul negativ al acesteia faţă de rata dobânzii-cheie şi cel faţă de nivelul IRCC din trimestrul IV, de 2,66%, s-au restrâns uşor. Rata medie a dobânzii la creditele noi a înregistrat însă o scădere în octombrie-noiembrie şi exclusiv pe seama creditelor pentru consum, în principal a celor cu rată fixă de dobândă. Deşi posibil conjuncturală, evoluţia este de natură să sporească incertitudinile generate de IRCC din perspectiva transmisiei şi conduitei politicii monetare, au considerat unii membri ai Consiliului, inclusiv în condiţiile în care la începutul trimestrului I 2020 nivelul acestui indice s-a redus la 2,36%.

Membrii Consiliului au punctat şi creşterea robustă, doar uşor încetinită, care a continuat să caracterizeze creditul acordat sectorului privat în octombrie-noiembrie, media acesteia pe ansamblul intervalului diminuându-se la 7,3% de la 7,9% în trimestrul III, dar rămânând vizibil deasupra celei înregistrate în 2018.

Totodată, a fost reliefată creşterea în noiembrie a ponderii în total a creditelor în lei la 67,2% – cel mai ridicat nivel din luna mai 1996 – în condiţiile în care dinamica acestei componente s-a menţinut constantă în apropierea palierului de două cifre, inclusiv cu aportul creditelor acordate societăţilor nefinanciare.

În ceea ce priveşte evoluţiile viitoare, membrii Consiliului au arătat că, după o cantonare deasupra intervalului ţintei la finele anului 2019, rata anuală a inflaţiei va coborî probabil confortabil în jumătatea lui superioară în primele luni din 2020, la valori uşor inferioare celor din prognoza pe termen mediu publicată în Raportul asupra inflaţiei din noiembrie 2019, care anticipa plasarea ei la 3,1% în decembrie 2020 şi la 3,2% la finele orizontului proiecţiei.

Potrivit minutei, s-a remarcat că aşteptata corecţie descendentă este atribuibilă exclusiv acţiunii factorilor pe partea ofertei. Ea are ca resort major previzibile efecte de bază dezinflaţioniste asociate evoluţiilor componentelor exogene ale IPC şi taxei introduse în sectorul telecomunicaţii, iar relativa ei amplificare vine în principal din decelerarea mai pronunţată a creşterii anticipate a preţului combustibililor, ca efect al eliminării în ianuarie 2020 a supraaccizei la carburanţi. Perspectiva cotaţiei petrolului este marcată însă de incertitudini crescute, au avertizat mai mulţi membri ai Consiliului, riscuri în sens ascendent la adresa ei decurgând, cel puţin pe orizontul apropiat de timp, din recenta escaladare a tensiunilor geopolitice. S-a apreciat că majorări peste aşteptări sunt posibile şi în cazul preţurilor unor produse alimentare procesate – pe fondul extinderii epidemiei de pestă porcină şi al mişcării cotaţiilor unor materii prime agroalimentare -, dar şi pe segmentul preţurilor administrate, în eventualitatea liberalizării în perspectivă nu foarte îndepărtată a pieţei gazelor naturale şi a celei a energiei electrice, implicând scumpiri ale utilităţilor destinate consumatorilor casnici.

S-a convenit, totodată, că acţiunea factorilor fundamentali va fi probabil uşor mai inflaţionistă pe orizontul scurt de timp decât se previzionase anterior, în principal datorită presiunilor ceva mai intense aşteptate să decurgă din cererea agregată, în condiţiile în care se anticipează o relativă accelerare a creşterii economice pe ansamblul trimestrelor IV 2019 şi I 2020, inclusiv în raport cu proiecţia precedentă.

În evaluarea membrilor Consiliului, o asemenea perspectivă implică o cvasi-staţionare a gap-ului pozitiv al PIB în acest interval la valoarea relativ mai ridicată atinsă în trimestrul III 2019, respectiv uşor peste nivelurile prognozate în noiembrie.

Totodată, potrivit celor mai recenţi indicatori cu frecvenţă ridicată, contribuţia consumului populaţiei la avansul PIB e posibil să se fi mărit în trimestrul IV 2019 cel puţin la nivelul celei aduse de formarea brută de capital fix, fiind însă posibilă şi o scădere a aportului negativ al exportului net, dată fiind încetinirea creşterii în termeni anuali a deficitului balanţei comerciale în octombrie, în condiţiile unor noi pierderi de ritm relativ similare suferite de exporturile şi de importurile de bunuri şi servicii. Deficitul de cont curent şi-a reaccentuat însă adâncirea în raport cu aceeaşi perioadă a anului trecut, au observat unii membri ai Consiliului, iar acoperirea lui cu fluxuri de capital autonom a continuat să se deterioreze.