Potrivit unui comunicat al ministerului de resort, reuniunea s-a desfăşurat în prezenţa directorului general al Recovery and Resilience Task Force din cadrul Comisiei Europene, Celine Gauer.
În cadrul discuţiilor au fost analizate atât modul în care România a răspuns solicitărilor CE privind îndeplinirea ţintelor şi jaloanelor aferente cererii de plată numărul 2 trimisă Comisiei Europene, cât şi stadiul ţintelor şi jaloanelor aferente cererii cu numărul 3 şi propunerile privind noul capitol REPowerEU.
„Valorificarea sprijinului financiar pe care îl pune la dispoziţie Uniunea Europeană atât prin PNRR, cât şi prin politica de coeziune, reprezintă un obiectiv esenţial pentru România. Le mulţumesc reprezentanţilor Comisiei Europene pentru sprijinul permanent pe care l-au acordat ţării noastre, iar discuţiile derulate în cadrul acestei reuniuni a CIC PNRR la care a participat doamna Celine Gauer se înscriu în aceeaşi linie a dialogului constructiv. Împreună cu ministerele de linie, am analizat astăzi modul în care fiecare dintre instituţiile responsabile de implementare a răspuns solicitărilor formulate de CE în cadrul procedurii uzuale de analiză a cererii de plată nr. 2, progresele privind ţintele şi jaloanele aferente cererii de plată nr. 3 şi propunerile legate de REPowerEU. Am apreciat eforturile şi implicarea tuturor colegilor mei din Guvern pentru a ne asigura că ducem la bun sfârşit acest proces complex care înseamnă implementarea PNRR în România”, a declarat Marcel Boloş.
Potrivit calendarului de implementare PNRR, România a avut de îndeplinit 51 jaloane şi ţinte cu termen de realizare trimestrul I şi trimestrul II 2022, care au fost incluse în cea de-a doua cerere de plată, transmisă către Comisia Europeană la finalul anului 2022. A doua cerere de plată include atât sprijin nerambursabil, în valoare de 2,15 miliarde euro, cât şi sprijin sub formă de împrumut, în valoare de un miliard euro.
Toate documentele privind îndeplinirea jaloanelor şi ţintelor aferente, precum şi completările solicitate de către Comisia Europeană în procesul de validare a ţintelor şi jaloanelor, au fost transmise în termenele indicate, precizează MIPE.
În cadrul procesului de avizare prealabilă, Comisia Europeană poate solicita clarificări suplimentare faţă de documentaţia prin care un Stat Membru justifică realizarea ţintelor şi jaloanelor aferente Cererii de plată, această practică fiind una obişnuită în procesul de analiză a cererilor de plată, nu numai în cazul României, dar şi în cazul altor State Membre.
Cea de-a treia cerere de plată ce va fi transmisă către Comisia Europeană va avea o valoare totală de 3,14 miliarde euro (2 miliarde euro – sprijin financiar nerambursabil şi un miliard euro – sprijin sub formă de împrumut) şi este condiţionată de îndeplinirea unui număr de 79 de jaloane/ţinte aferente trimestrului III 2022 şi trimestrului IV 2022.
România beneficiază de o alocare de 29,18 miliarde euro pentru implementarea PNRR, din care granturi în valoare de aproximativ 14,24 miliarde euro şi împrumuturi în valoare de 14,94 miliarde euro. De la startul implementării şi până la finalul lui 2022, România şi-a asumat îndeplinirea a 151 de ţinte şi jaloane.
Comitetul interministerial de Coordonare a PNRR este organismul responsabil cu examinarea progresului în implementarea investiţiilor şi reformelor prevăzute PNRR, coordonat de prim-ministrul (preşedinte) şi ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene (vicepreşedinte) şi are în componenţă reprezentanţi ai MIPE, MF şi coordonatorii de reformă.